Capacitățile prestatorilor serviciilor de turism și a autorităților publice din Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina) vor fi consolidate în cadrul unui proiect transfrontalier. Astfel, proiectul „Turismul rural – un pas sigur pentru sporirea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca și Iampil”, implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene a fost lansat astăzi, 31 ianuarie, în municipiul Soroca.
Proiectul este realizat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Administrația raională de stat din Iampil. Acesta este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC). Scopul proiectului constă în consolidarea capacităților prestatorilor de servicii turistice și a autorităților locale din raioanele Soroca și Iampil pentru a dezvolta și promova turismul rural prin intermediul cooperării transfrontaliere.
„Turismul rural din Moldova trebuia să ia o nouă amploare, să aducă beneficii și să devină atractiv. Prin urmare, această inițiativă transfrontalieră va oferi un impuls antreprenoriatului în domeniul turismului și va face posibil schimbul de bune practici în domeniu pentru a fi implementate de autoritățile din raioanele Soroca și Iampil, care își vor îmbunătăți vizibil imaginea”, a declarat Managerul de proiect, Liubomir Chiriac.
„Soroca reprezintă o regiune frumoasă din punct de vedere turistic, și din acest motiv, este necesar de a promova acest sector pentru ca faima raionului Soroca să fie dusă mai departe de hotarele sale. Administrația raională împreună cu autoritățile și comunitățile locale va depune efortul necesar ca proiectul să aibă continuitate”, a spus Ghenadie Muntean, președintele raionului Soroca.
„Prin intermediul proiectului vrem să demonstrăm autorităților că aveam aceeași cultură, aceleași tradiții, aceeași istorie care merită a fi scrisă mai departe. Avem în raionul nostru multe comunități cu tradiții frumoase și care sunt vizitate de locuitorii din urbe pentru a putea vedea și simți istoria pe viu”, a subliniat președintele administrației de stat a raionului Iampil, Mihail Vdovțov.
Potrivit Cătălinei Arghir, reprezentantul Secretariatului Tehnic pentru Cooperare teritorială a Parteneriatului Estic (EaPTC), proiectul transfrontalier este parte a Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina, alături de alte 15 inițiative. Contribuția generală a Uniunii Europene la implementarea Programului EaPTC este de 12,5 milioane de euro, dintre care 3,3 milioane euro sunt destinați programului Republica Moldova – Ucraina.
La rândul său, directorul general al Agenției Turismului din Moldova, Stanislav Rusu, prezent la eveniment, a argumentat importanța turismului pentru dezvoltarea regională: „Turismul este o activitate economică care aduce bunăstare populației, poate stopa migrația și genera locuri de muncă, în special în zona rurală. Mă bucur că la nivelul autorităților locale turismul a început să fie perceput drept o activitate de promovare a autenticității naționale. Vă asigur că instituția noastră vă va oferi tot suportul necesar ca acest proiect tronsfrontalier să aducă rezultate eficiente pentru țară”. Potrivit demnitarului, Republica Moldova ocupă locul cinci în lume ca creștere procentuală a numărului de turiști ce ne vizitează țara.
Proiectul transfrontalier include o serie de instruiri, vizite de studiu la pensiunile turistice, un Ghid pentru prestatorii de servicii turistice, suport pentru organizarea a patru festivaluri, o hartă turistică și chiar un film documentar ce va scoate în evidență patrimoniul turistic din raioanele Soroca și Iampil. De asemenea, va fi îmbunătățită infrastructura unor instituții publice culturale, iar 30 pensiuni turistice, cât și reprezenții autorităților locale din ambele regiuni își vor consolida capacitățile în domeniul marketingului turistic.
În acest context, reprezentanții instituțiilor culturale din raionul Soroca, prezenți la conferința de lansare, susțin inițiativa autorităților publice locale de a promova potențialul turistic.
„Mă bucur de acest proiect a fost lansat, căci este o premieră pentru raion. Comunitatea din satul Vădeni poate contribui la dezvoltarea turismului cu școala veche oferită de administrația locală pentru a crea un muzeu de istorie și etnografie și două gospodării țărănești care le putem amenaja ca centre de artizanat”, consideră Simion Lungu, directorul Casei de Cultură din datul Vădeni, raionul Soroca.
Iar Cristina Ursachi, care este conducător artistic în satul Șolcani este de părere că tradițiile rurale pot deveni o atracție pentru turiști. „Noi putem să-i entuziasmăm pe turiști cu șezătorile noastre autentice, avem și o biserică de lemn veche de mai bine de 100 de ani renovată, avem un muzeu unde le servim oaspeților bucate tradiționale și cu siguranță putem găsi și alte locuri frumoase care ar atrage turiștii”.
Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului „Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)” implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Soroca și Administrația raională Iampil (Ucraina). Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programului de Cooperare Teritorială Republica Moldova – Ucraina în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC).
Pentru mai multe informații contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
IDIS Viitorul și Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor (AIRM) au decis să încheie un Acord de Parteneriat pentru a coopera în scopul regenerării spațiului urban al Republicii Moldova. Pentru a pune în practică ideea acestui parteneriat, ambele instituții au căzut de acord asupra princiilor de colaborare și mecanismelor prin care intenționează să-și coordoneze acțiunile în vederea recuperării identităților urbane arhitectural-urbanistice a Municipiului Chișinău, modelarea dezvoltării urbane într-un mediu participativ, profesionist și cu bun simț.
Ion Ștefăniță, directorul Agenției (AIRM) a declarat că reabilitarea orașului Chișinău este strategic importantă pentru climatul de încredere, buna guvernare și modelele de referință democratice la care se orientează cetățenii RM, care-și doresc să locuiască într-un oraș cât mai aproape de tradițiile europene. „Sunt foarte multe clădiri istorice în această urbe, care trebuie să prindă viață și să redea Chișinăului un aspect de oraș bine guvernat, bine aranjat”.
La rândul său, Directorul IDIS Igor Munteanu a declarat că societatea civilă trebuie să fie mai fermă și mai bine pregătită în crearea mecanismelor de regenerare a orașului Chișinău, căutarea de soluții optime la problemele istorice cu care se confruntă orașul: construcțiile haotice, transportul subdezvoltat, piețile nereglementate, dar și lipsa de viziunne strategice pentru dezvoltarea infrastructurilor vitale pentru dezvoltarea corespunzătoare a părții istorice a capitalei. În opinia sa există numeroase alerte, care cheamă actorii interesați de buna guvernare a orașului Chișinău să coopereze activ, să identifice formate credibile de mobilizare și consultare a cetățenilor, în scopul reabilitării cartierelor istorice (signature), albia râului Bâc, monumentele urbanistice care pot reda Chișinăului un aspect plăcut și distinct.
IDIS și AIRM au convenit să decidă asupra unui plan comun de acțiuni puse în serviciul dezvoltării urbane în Chișinău, prin intermediul unei platforme numite CityLab, crearea de sensibilitate publică, promovarea includerii părților în calitate de executanți și administratori de proiecte și programe naționale și internaționale și identificarea unor proiecte de relevanță națională, facilitarea consultărilor publice și crearea de grupuri de lucru și forumuri pe subiecte de interes reciproc în dezvoltarea Municipiului Chișinău și altor orașe de importanță națională.
Obiectivele urmărite de cele două instituții țin de crearea unor condiții favorabile în procesul de schimbări urbane, consultări publice și de implementare a tehnologiilor noi, promovare și evaluare a ideilor, informațiilor, precum și inițierea unor proiecte comune în condiții reciproc avantajoase în cadrul programelor și direcțiilor prioritare naționale și internaționale.
IDIS Viitorul și Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor își propun să coopereze în susținerea proiectelor și punerii de bună administrare a patrimoniului cultural, urbanistic și de habitat în Municipiul Chișinău și alte orașe de relevanță națională.
IDIS „Viitorul” anunță concurs pentru angajarea a 9 experți, pentru perioadă determinată (decembrie 2017 – februarie 2019), în cadrul proiectului„Turismul rural – un pas sigur spre stimularea cooperării transfrontaliere între raioanele Soroca (Republica Moldova) și Iampil (Ucraina, regiunea Vinnița)”.
Dosarele candidaților la concurs trebuie să conțină CV-ul (în română sau engleză) cu indicarea experienței relevante pentru poziția/ pozițiile aplicate.
Un candidat poate aplica pentru una sau mai multe poziții, însă va fi angajat doar pentru o singură funcție.
Termenii de referință privind calificările, abilitățile și experiența minimă necesară pentru fiecare poziție pot fi descărcați aici:
Procedura de aplicare:
Dosarul (CV cu indicarea experienței relevante) va fi depus în plic sigilat, la sediul IDIS „Viitorul”, or. Chișinău, str. Iacob Hâncu 10/1, (cu Titlu: Angajare „Proiect transfrontalier” cu indicarea poziției pentru care se aplică) până pe data de 27 decembrie 2017, ora 16.00.
Pentru mai multe informații, faceți clik CONCURS ANGAJARE EXPERȚI
La modul practic, reprezentanții societății civile pot face parte din grupul de lucru pentru achiziții din cadrul unei autorități publice, având aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți membri ai grupului, cu excepția dreptului la vot. În realitate însă, autorități publice evită să implice reprezentanți ai societății civile în grupurile de lucru pentru achizițiile public, încălcând astfel legislația. Iar acest lucru ne demonstrează încă o dată că utilizarea banilor publici pentru procurarea de bunuri, servicii și lucrări pentru necesitățile comunităților este o activitatea deseori opacă în Moldova.
Aflați din ediția de octombrie a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” cum autoritățile evită monitorizarea civică a achizițiilor publice, dar și care raioane desfășoară achiziții publice transparente.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
TOP: TOPUL celor mai TRANSPARENTE raioane din Moldova: Strășeni, Fălești și Soroca
OPINII: Democrația din țară depinde de nivelul transparenței
INTERESE: Afaceri de milioane, secretizate de conducerea raionului Rezina
BUGETE LOCALE: Autoritățile nu dispun de pârghii pentru stabilirea taxelor locale pentru anul 2018
BUNE PRACTICI: Lecții de transparență, învățate de consiliile raionale din experiența slovacă
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Bălți, Cahul, Cimișlia, Zaim, Costești și Budești au fost premiate de către IDIS „Viitorul” pentru asigurarea transparenței în activitatea administrației publice locale. Evenimentul de premiere a avut loc astăzi, 19 octombrie, în cadrul unei conferințe publice.
„Sper mult ca aceste primării și administrații raionale să servească drept inspirație pentru celelalte de a fi mai transparente și deschise față de cetățeni”, a menționat Peter Tomášek, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău.
Potrivit raportului „Transparența în guvernarea locală: între progres și involuție”, lansat în luna iunie, cele mai deschise autorități publice locale din Moldova sunt municipiul Bălți (83,5 puncte din 100), Cahul (56 puncte) și Cimișlia (49 puncte). Aceste primării s-au aflat în top 10 cele mai transparente localități și în anul 2016. Astfel, doar primăria municipiului Bălți a publicat pe pagina oficială - http://balti.md/ contractele de achiziții publice desfășurate anul trecut și este una din cele trei autorități (Chișinău și Orhei) care a făcut public Raportul de transparență pentru anul trecut. La fel, doar pe pagina web a Primăriei municipiului Bălți sunt prezentate sintezele recomandărilor de la toate consultările publice.
Primăria municipiului Cahul, care este a doua cea mai transparentă autoritate din țară este singura care a publicat rapoartele de activitate și analizele financiare anuale ale întreprinderilor municipale din 2016. La fel, primăria acestui oraș reprezintă un model în ce privește publicarea sistematică a anunțurilor de achiziții publice. Pe pagina web a orașului Cahul, la fel ca și a celor din Cimișlia și Strășeni, găsim declaraţiile cu privire la avere ale primarilor. „Trebuie să fim în pas cu timpul și să facem tot posibilul ca într-adevăr cetățeanul să simtă că și-a ales omul sau echipa care o să-l reprezinte și o să-i rezolve problemele fără a-l trage pe sfoară”, a declarat viceprimarul municipiului, Tatiana Romaniuc-Mititelu.
La rândul său, deși sunt localități mici, au reușit să implementeze măsuri de sporire a transparenței la nivel comunitar. Este vorba de primăriile din Zaim (raionul Căușeni), satul Costești (raionul Ialoveni) și satul Budești (municipiul Chișinău). Prin urmare, în premieră pentru satul Costești (locul 15 din 60 de localități), la inițiativa locuitorilor, toate ședințele Consiliului Local pot fi urmărite în direct. Transmiterea în direct a ședințelor publice este una dintre activitățile proiectului „Sporirea transparenței și a responsabilității guvernării locale și a participării publicului în satul Costești”, implementat cu suportul Consiliului Europei. Proiectul mai include desfășurarea seminarelor de instruire pentru specialiștii primăriei privind asigurarea transparenței decizionale și modernizarea site-ului www.costesti.md.
„Transparența este un principiu de unei administrații publice democratice. Ea se realizează numai dacă conducătorul autorității locale își dorește acest lucru”, consideră primarul satului Costești, Natalia Petrea.
Primăria comunei Zaim, care a obținut 42,7 puncte în 2016, face parte din cele mai bune exemple privind transparența în elaborarea şi executarea bugetului local. Iar primăria din Budești este unica autoritate, conform raportului de transparență realizat de IDIS „Viitorul”, care a adoptat și publicat Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor de pământ pentru construcţia caselor individuale de locuit și a făcut accesibilă lista persoanelor ce stau în rând pentru atribuirea terenurilor.
„La Zaim transparența e un mod de a fi al autorității publice locale și al funcționarilor publici. Comunicăm eficient, interactiv și permanent”, a spus primarul comunei, Ion Veste. La rândul său, primărița Nina Costiuc de la Budești a subliniat faptul că nivelul democrației depinde de nivelul transparenței. „Buna guvernare prevede implicarea și participarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și în viața comunității. Noi trebuie să avem eficiență în asigurarea transparenței, căci acest lucru înseamnă o bună guvernare și un nivel ridicat al calității vieții”.
Pe lângă primăriile din cele șase orașe și sate, premii de transparență au obținut și consiliile raionale. Astfel, conform celui mai recent clasament realizat de IDIS „Viitorul”, cele mai deschise autorități raionale din Moldova sunt cele din Strășeni, Fălești și Soroca. „Mulțumesc mult pentru apreciere, și în special colegilor datorită cărora este asigurată transparența din cadrul Consiliul raioanal. Există o vorbă din popor care zice că omul sfințește locul și e datoria noastră, a funcționarilor publici, de a sfinți locul pentru a primi în schimb aprecierea cetățeanului”, îndeamnă președintele raionului Strășeni, Mihail Popa.
Toate autoritățile câștigătoare s-au ales cu trofee și diplome de onoare.
……………..
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”. Inițiativa este implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO), cu susținerea financiară a Programului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Proiectul are ca scop creșterea transparenței, responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Consiliile raionale Strășeni, Fălești și Soroca sunt cele mai transparente autorități publice locale de nivelul doi din Republica Moldova. Aceasta este concluzia experților de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Clasamentul celor mai deschise raioane a fost prezentat astăzi, 19 octombrie, în cadrul unei conferințe publice.
„Cu cât mai multă transparență există în cadrul autorităților locale, cu atât este mai scurt drumul între cetățean și mecanismul de luare a deciziilor, cu atât încrederea și capitalul social este mai important pentru țară și societate. Prin urmare, autoritățile locale trebuie să investească în oameni și în standarde de bună guvernare și transparență”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Peter Tomášek, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat: „Proiectul susținut de SlovakAid a reușit să împărtășească experiența slovacă în ce privește dezvoltarea capacităților locale pentru a servi interesului public Sporirea nivelului de transparență este importantă pentru întregul sector public oriunde banii publici sunt utilizați. Prin urmare, în 2017 și 2018 ne vom concentra atenția asupra transparenței întreprinderilor de stat și evaluarea performanței economice a acestora”.
„Mai multă transparență înseamnă un standard mai înalt de viață. Transparența protejează publicul larg împotriva abuzului de putere al elitei dominante. Am venit în Moldova pentru a spori transparența și lupta împotriva corupției la nivel local”, a spus directorul INEKO, Peter Golias, prezent la eveniment.
Cele 32 de consilii raionale au fost evaluate în baza următoarelor nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile raionale. Punctajul maxim pentru administrația unei raion constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente autorități raionale sunt Strășeni (59 de puncte), Fălești (49,5 puncte) și Soroca (48,5 puncte).
„Implementarea acțiunilor ce țin de transparența în cadrul Consiliului raional Strășeni a început din anul 2009. În tot acest timp, am reușit să desemnăm o persoană responsabilă de procesul decizional, să creăm și modernizăm o pagină web oficială și să publicăm anunțurile despre ședințele consiliului în presă. Iar anul trecut a fost aprobată Strategia de dezvoltare a raionului Strășeni pentru anii 2016 – 2020, care are și un capitol dedicat îmbunătățirii transparenței”, povestește președintele raionului Strășeni, Mihail Popa.
Potrivit clasamentului, mai mult de jumătate din consilii raionale (19) au pe pagina lor rubrici dedicate transparenței decizionale. Însă, patru autorități din 19 nu au completate aceste rubrici și nu includ toate informațiile cerute de lege. Nu întotdeauna administrația este deschisă față de cetățeni: doar nouă administrații raionale anunță cetățenii despre desfăşurarea şedinţelor publice. De asemenea, în anul 2016, 10 autorități publice raionale nu au adus la cunoștința publicului proiectele de decizii. Cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație sunt autoritățile publice raionale din Strășeni, Ștefan Vodă și Sângerei, care au acumulat la acest criteriu 15 puncte din 16 maxim posibile
La capitolul participarea în procesul decizional, lucrurile stau la fel. Analiza arată că din 32 de raioane, doar Consiliul raional Strășeni a organizat consultări publice pentru toate proiectele de decizii, anunțând despre acest lucru pe pagina web. Din păcate însă, majoritatea autorităților publice raionale (28), nu au elaborat și publicat regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. În același context, doar opt consilii raionale au plasat pe web Raportul de transparență pentru anul 2016: Cahul, Cimișlia, Edineț, Fălești, Râșcani, Ștefan Vodă, Strășeni și Telenești.
„Pentru noi, transparenţa înseamnă eficientizarea activităţii profesionale şi sporirea încrederii populaţiei în actul administrativ, iar acest lucru este posibil doar prin consolidarea parteneriatului social. Accesibilitatea procesului decizional este asigurată prin participarea societății civile la adoptarea actelor normative de interes comun”, spune președintele raionului Fălești, Iraida Bânzari.
În ceea ce privește achizițiile publice, majoritatea autorităților publică anunțurile de participare la achizițiile publice, nu însă și planurile de achiziții. Planurile de achiziții publice sunt disponibile numai paginile web ale Consiliului raional Fălești, Consiliul raional Ungheni și Consiliul raional Orhei. Totodată, deși este important ca autoritățile să publice contractele de achiziții publice pe paginile lor web ca și societatea civilă să le poată monitoriza, acest lucru nu este făcut. Respectiv doar pe paginile web ale raioanelor Orhei și Rezina găsim rapoarte de monitorizare a achizițiilor publice.
Ce ține de transparența bugetară, pe de o parte, 23 de autorități locale au publicat pe web bugetul pe anul 2017, iar 20 de consilii raionale au plasat pe web raporturile de executare a bugetului pentru anul 2016. Pe de altă parte însă, doar consiliile raionale din Strășeni, Ștefan Vodă și Căușeni au utilizat pagina web pentru a supune consultărilor publice și a anunța cetățenii despre proiectul de buget pentru anul curent.
„Deciziile pregătite şi adoptate într-o manieră transparentă şi participativă se bucură de susținerea societății și au șanse sporite de a servi interesul public. Doar prin sporirea transparenţei, banii publici vor fi utilizați eficient, iar nivelul corupției va fi diminuat”, este de părere juristul de la IDIS „Viitorul”, Viorel Pârvan
Studiul scoate în evidență faptul că deși 17 autorități locale au făcut public pe pagina web CV-ul președintelui de raion, declarațiile de avere și interese personale ale președintelui, vicepreședinților și funcționarilor publice nu au fost publicate nici pe o pagină web a consiliilor raionale.
Clasamentul celor mai transparente raioane mai arată că 14 autorități publice raionale nu au făcut publice prin intermediul paginii web funcţiile publice vacante în 2016 și doar o singură autoritate publică locală și anume cea din raionul Sângerei a comunicat public numărul și numele tuturor candidaților la ocuparea funcțiilor publice.
Alte capitole analizate sunt „serviciile publice” și „investițiile”. Astfel, consiliile raionale din Ungheni, Edineț și Căușeni reprezintă cele mai bune exemple de accesibilitate pentru populație la informațiile despre serviciile sociale. De asemenea, doar 11 autorități publice raionale publică pe web datele, în mare parte incomplete, privind programele şi proiectele, ale căror beneficiari sau executanţi sunt. Din păcate, nici pe una din paginile web ale consiliilor raionale nu este făcută publică lista întreprinderilor municipale.
……………..
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”. Inițiativa este implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO), cu susținerea financiară a Programului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Proiectul are ca scop creșterea transparenței, responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Primarii, viceprimarii și funcționarii publici sunt obligați să depună la Autoritatea Națională de Integritate declarația de avere și interese personale. Și deși, documentul este un act public, spre regret, nu toate declarațiile sunt publicate pe portalul declarațiilor www.declaratii.cni.md, iar cele publicate sunt dificil de găsit pe web. În același timp, nu mai este obligatoriu ca declarațiile de avere să fie publicate pe pagina administrației locale. Ca rezultat, se limitează dreptul cetățenilor de a vedea declarațiile de avere și interesele personale ale aleșii locali.
Aflați din ediția de septembrie a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” ce autorități locale publică declarațiile de avere și interes ale primarului.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
ACHIZIȚII PUBLICE: Grădinița și gimnaziul din satul Petrunea, aprovizionate cu pâine de la firma primarului
STUDIU: Consiliile raionale din Moldova continuă să „ascundă” achizițiile publice
OPINIE: E timpul pentru o administrație transparentă în Moldova!
REFORMĂ: Salarizarea în sectorul bugetar: sistem centralizat sau descentralizat?
BUGET CIVIL: Cum va cheltui Primăria Chișinău un milion de lei
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
În anul 2015, veniturile în bugetul primăriei orașului Briceni au constituit 19,3 milioane lei, cu un venit pe cap de locuitor de 2 303 lei, în creștere cu 552 lei față de anul precedent, dar cu 686 lei sub medie, arată portalul http://localbudgets.viitorul.org/. Cu toate acestea, Primăria orașului Briceni nu contabilizează drepturile de proprietate asupra bunurilor publice pe care le deține, inclusiv bunuri imobile, terenuri și construcții, fapt ce cauzează ratarea unor venituri considerabile la bugetul orășenesc.
Aflați din ediția de august a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” câte bunuri imobile nu a înregistrat primăria orașului Briceni și care a fost valoarea lor în 2015.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
INIȚIATIVĂ: Premieră în satul Costești: Ședințele Consiliului local, transmise LIVE pe site-ul primăriei
DECLARAȚIE: Ghișeul unic, soluţie pentru diminuarea corupţiei
ANALIZĂ: Consolidarea descentralizării prin prisma politicii fiscal-vamale
CIFRE: Bugetele locale din anii 2007 – 2015, publice pe un portal on-line
EXPERIENȚA SLOVACIEI: Cu cine se întâlnesc primarii
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Cele mai transparente autorități locale la capitolul achiziții publice, potrivit Raportului de monitorizare a transparenței locale pentru anul 2016, elaborat de IDIS „Viitorul”, sunt municipiul Bălți cu 9 puncte (75%), orașul Fălești – cu 8 puncte (67%) și orașul Călărași cu 6,3 puncte (52%) din 12 maximum posibile. Totodată, mai mult de jumătate dintre cele 60 de administrații monitorizate nu asigură în niciun mod transparența achizițiilor, acumulând zero puncte.
Aflați din ediția de iulie Buletinului informativ „Bugete fără secrete” ce primării din Moldova respectă legislația în domeniul achizițiilor publice și care este costul corupției din bugetului unei achiziții publice, „achitat” de către autoritățile locale.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
TOP: Peter Golias: „Nivelul transparenței a crescut în multe localități din Republica Moldova”
EXEMPLU: Experiența slovacă, o lecție practică pentru autoritățile locale din Moldova
CHESTIONARE: Legea accesului la informație de interes public, respectată parțial de primării
STUDIU: Banii destinați proiectelor regionale din Moldova, cheltuiți pe probleme locale
MASS - MEDIA: Cel mai bogat oraș din țară a ajuns la mila Guvernului și a creditorilor
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Un clasament internațional al transparenței bugetare va include, pentru prima dată în 2017, și Republica Moldova. Concluzia experților este că țara noastră are un loc bun în clasificarea funcțională a bugetului public, dar mai există o serie de lacune care trag poziția țării noastre în jos. Potrivit lui Veaceslav Ioniță de la „IDIS „Viitorul”, Republica Moldova a avansat puternic în ultimii ani în ceea ce privește transparența bugetară și accesul la informații privind banul public.
Aflați din ediția de iunie a Buletinului informativ „Bugete fără secrete” care sunt factorii ce contribuie semnificativ la creșterea transparenței bugetare a Moldovei, dar și scăpările care trag în jos poziția țării în clasamentul internațional privind transparența bugetară.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
E-GUVERNARE: Primărie „fără hârtie”, visul aleșilor locali
RAPORT: Bugetele locale din Republica Moldova, insuficiente pentru dezvoltarea localităților
FISC: Businessul, descurajat de „greșelile” funcționarilor
COMPETITIVITATE: Cele mai corupte raioane din Moldova
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Publicația urmărește să desecretizeze activitatea autorităților publice locale din Moldova prin promovarea transparenței și a responsabilității financiare.
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Localități transparente, competitive și sustenabile financiar”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și Ambasada SUA în Republica Moldova. Inițiativa are ca scop creșterea transparenței, a responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
