Rapoarte privind asigurarea transparenței activității în anul 2020 de către autoritățile publice locale din centrul țării au fost prezentate joi, 15 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat peste 60 de persoane: reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare și ai autorităților publice locale, care au fost chemate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor rapoartelor. Activitatea este parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
În deschiderea dezbaterilor, Ana Znaceni, coordonatorul de proiect, a spus că IDIS „Viitorul” monitorizează APL-urile de câțiva ani, iar experiența acumulată a putut fi împărtășită cu societatea civilă de la nivel local, astfel încât aceștia să poată monitoriza transparența și deschiderea acestora către comunitate. „De ce este important să avem o transparență a autorităților?, pentru că cetățeanul trebuie să fie în centrul administrării treburilor publice. Ne dorim ca nevoile sale să fie luate în considerare și el are dreptul să fie informat cât mai corect despre cum își desfășoară activitatea autoritatea locală, să participe în administrarea treburilor publice. Fie la nivel local, fie la nivel central, o administrație este pe deplin transparentă dacă informează cetățeanul referitor la activitatea sa, iar participarea lui la procesul decizional reprezintă un principiu indispensabil al statului de drept”, a spus Ana Znaceni.
Viorel Pîrvan, expert în administrația publică locală, a menționat că IDIS „Viitorul” din 2016 monitorizează 92 de APL-uri de nivelul I și II privind nivelul de transparență, de deschidere față de cetățeni. Au fost monitorizate nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; și investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Aceste zone au inclus mai mulți indicatori, care sunt, potrivit lui Viorel Pîrvan, obligații, responsabilități ale APL-urilor, prevăzute de lege de a activa transparent, de a publica informații, proiecte de decizii, de a implica cetățenii în procesul decizional și de a asigura accesul la anumite informații cu caracter public. Pe lângă indicatorii obligatorii sunt câțiva care nu sunt obligații legale, însă realizarea lor ar arăta intenția autorității de a deveni cât mai transparente.
Valeriu Rusu, director executiv la AO ADR "Habitat", care a monitorizat Consiliul raional Ialoveni, Primăria orașului Ialoveni, Primăria satului Costești și Primăria satului Ruseștii Noi din același raion, a spus că la nivel raional în 2020 s-au realizat 16 indicatori din 56. Primăria orașului a realizat 19 indicatori din 55. Primăria Costești, la fel, 19 indicatori din 55, iar Primăria Ruseștii Noi doar 7 indicatori din 55. „După mine accesul la informație rămâne încă o problemă pentru aceste APL-uri. Deși acestea au răspuns la chestionar, nu au reacționat la solicitarea de acces la informație din partea persoanei fizice. Paginile web nu sunt completate cu toate informațiile cu caracter public și importante pentru comunitate. Acestea sunt publicate de multe ori într-o manieră neprietenoasă utilizatorilor, care trebuie să depună eforturi ca să găsească informația care îi interesează”, a spus Valeriu Rusu.
„Recunoaștem că avem scăpări, dar nu depinde totul de noi. Publicul din păcate nu este receptiv, nu este activ. Dacă vine, cere bani doar, dar nu se implică în procesul decizional. Dar, promitem că ceea la ce ni s-a atras atenția se va rezolva”, a spus Nicolae Mereacre, secretar Consiliului raional Ialoveni.
Ruslana Lichii, de la Centru de Tineret ”UniT”, a monitorizat Consiliul raional Criuleni, Primăria orașului Criuleni și Primăria satului Măgdăcești. Potrivit monitoarei, consiliul raional a demonstrat pe parcursul anului 2020 un nivel mediu spre înalt a nivelului de transparență. Din 56 de indicatori, 12 au fost nerealizați, 11 – parțial realizați, iar 33 – realizați. Primăria orașului Criuleni a prezentat un nivel scăzut de transparență. Din 55 de indicatori, 40 au fost evaluați cu nerealizați, 8 au obținut calificatul parțial realizați și doar 7 au fost realizați. Primăria satului Măgdăcești a avut un nivel mediu de transparență. Din 55 de indicatori, 23 au fost nerealizați, 9 – parțial realizați, iar 19 – realizați.
„Sunt de acord cu concluziile generale, transparența în primăria Criuleni este de parte de cea așteptată și descrisă în lege”, a menționat Serghei Lisenco, consilier în consiliul orășenesc al Primăriei Criuleni.
Potrivit Ionelei Tatarciuc, reprezentanta Asociației Obștești „Epitrop”, satul Sipoteni din raionul Călărași a realizat doar 7 indicatori din 55, 7 au fost parțial realizați, iar 41 – nerealizați. Primăria orașului Călărași a avut în 2020 24 de indicatori realizați, 7 – parțial realizați și 24 – nerealizați. Consiliul raional Călărași a avut 17 indicatori realizați din 56, 6 – parțial realizați, 30 – nerealizați și 3 neaplicabili. „Eu consider că acest raport este asemenea unui ghid pentru APL-uri, deoarece prin prisma acestui ei pot vedea ce ar trebui îmbunătățit și ce ar trebui să continue să facă din punct de vedere pozitiv”, a spus Ionela Tatarciuc.
Elena Calmâș, de al Consiliul Local al Tinerilor Pănășești, Strășeni, a declarat că Primăria municipiului Strășeni a realizat în 2020 17 indicatori, 16 – parțial realizați, 20 – nerealizați, iar 2 nu au fost aplicabili. Consiliul raional Strășeni a avut anul trecut 29 de indicatori realizați, 17 – parțial realizați și 8 – nerealizați. La fel, 2 au fost neaplicabili.
Ana Donia de la AO „Pro Cimișlia” a monitorizat Primăria municipiului Orhei. Potrivit acesteia, site-ul primăriei municipiului Orhei este folosit în mare parte pentru a mediatiza activitățile unui partid politic, al cărui lider este în prezent primar de Orhei, dar nu pentru a asigura transparența autorității în fața cetățenilor și de a reflecta clar activitatea primăriei și de a aduce informații cetățenilor. Din cei 55 de indicatori de transparență, 26 sunt evaluați ca realizați, 22 nerealizați, iar 7 parțial realizați.
Serghei Caraman, secretarul primăriei Orhei, a afirmat că raportul nu este unul obiectiv, deoarece nu este așa cum s-a relatat în activitatea Primăriei Orhei.
Rodica Zelinschii, de la Asociația Obștească „Asociația Băștinașilor din Mândrești”, a evaluat transparența consiliului raional Telenești și Primăria orașului Telenești. „Continuă să fie înregistrate probleme în activitatea acestor instituții privind asigurarea transparenței. Consiliul raional Telenești a demonstrat un nivel scăzut de transparență. Din totalul de 56 de indicatori 19 au fost realizați, 7 parțial realizați, iar 30 nerealizați. Primăria Telenești a demonstrat că din 55 de indicatori a realizat 14 indicatori, 14 parțial realizați și 27 nerealizați. Aceasta arata că sunt încă niște lacune mari în activitatea acestor instituții”, a spus autorul raportului.
Diana Enachi, expert în cadrul proiectului, a afirmat că transparența nu înseamnă doar publicarea pe pagina web a unor documente, care pot fi destul de complicate pentru cetățeni, dar transparența trebuie asigurată într-o manieră clară și accesibilă, prin publicare de informații care să motiveze oamenii să se implice.
„Nivelul de transparență este foarte diferit. Dacă se dorește, poate a fi atins un nivel mai mare de transparență. Pot fi cooptați cetățenii mai activi în acest proces. Doar publicarea unor documente și informații nu întotdeauna contribuie la sporirea participării comunității, a cetățenilor”, a spus Diana Enachi.
„Problemele sunt similare pentru toate autoritățile locale. În unele localități poate mai accentuat, în altele poate mai puțin, dar cam sunt aceleași lacune. Este vorba de publicarea informațiilor, pagina web nefuncțională, puține informații publicate și greu de accesat, omiterea aducerii la cunoștința cetățenilor a unor informații importante. Este vorba și de necunoașterea de către APL-uri ce informații trebuie să aducă la cunoștința publicului și ce nu”, a conchis Viorel Pîrvan.
Pentru desfășurarea proiectului au fost selectate 30 de ONG-uri din toate regiunile țării, care au fost capacitate să monitorizeze transparența a 92 de APL-uri de nivelul I și II. Au fost desfășurate seminare de instruire, sesiuni de coaching, iar ca rezultat - elaborate 30 de rapoarte. Totodată, au avut loc trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV din orașul Drochia, la Albasat TV din orașul Nisporeni și la Media TV din orașul Cimișlia, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor concluziile și recomandările rapoartelor de monitorizare. De asemenea, trei evenimente publice sunt organizate pentru a aduce la cunoștința APL-urilor concluziile și recomandările rapoartelor. Prima a avut loc la 14 iulie.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Rapoarte privind asigurarea transparenței activității în anul 2020 de către autoritățile publice locale din nordul țării au fost prezentate miercuri, 14 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat circa 40 de persoane: reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare și ai autorităților publice locale, care au fost chemate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor rapoartelor. Activitatea este parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către IDIS „Viitorul”.
Expertul proiectului, Mihai Țurcanu, a informat participanții că în cadrul proiectului au fost selectate 30 de ONG-uri din toate regiunile țării, care au fost capacitate să monitorizeze transparența a 92 de APL-uri de nivelul I și II. Au fost desfășurate seminare de instruire, sesiuni de coaching, iar ca rezultat - elaborate 30 de rapoarte. Totodată, au avut loc trei emisiuni TV la nivel regional, la Drochia TV din orașul Drochia, la Albasat TV din orașul Nisporeni și la Media TV din orașul Cimișlia, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor concluziile și recomandările rapoartelor de monitorizare. De asemenea, trei evenimente publice sunt organizate pentru a aduce la cunoștința APL-urilor concluziile și recomandările rapoartelor.
Viorel Pîrvan, le-a spus participanților că au fost monitorizate nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; și investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Aceste zone de transparență au inclus mai mulți indicatori, care sunt în mare parte acele obligații, responsabilități pe care le au APL-urile, prevăzute de cadrul normativ de a activa într-un mod transparent, de a publica informații, proiecte de decizii și de a implica cetățenii în procesul decizional.
Raisa Adescenco, reprezentant al Asociației Obștești „Lingureni cu suflet mare”, care a monitorizat Primăria orașului Briceni, a spus ca a întâmpinat mari dificultăți în colectarea informației pentru a determina nivelul de transparență în activitatea acesteia. „Analizând pagina oficială a primăriei am constatat că dispune de mai multe compartimente dedicate transparenței, dar informațiile prezentate sunt sumare, neactualizate din 2018, ceea ce arată că nu este deschisă pentru cetățeni. 23% dintre indicatori au fost realizați, 30,8% - parțial realizați, iar 46,2% - nerealizați”, a spus Raisa Adescenco.
„Administrația Consiliului raional Glodeni a demonstrat pe parcursul anului 2020 un nivel scăzut de transparență. Din totalul de 56 de indicatori, 29 indicatori au fost evaluați cu calificativul nerealizat, 17 au obținut calificativul parțial realizat, 10 – realizat”, a spus Rodica Nemerenco, reprezentanta organizației „Media Regional” de la Glodeni care a monitorizat nivelul de transparență al Consiliului raional Glodeni și Primăria orașului Glodeni.
Zinaida Scripcari, specialist în problemele relației cu publicul la Consiliul raional Glodeni, cu referire la cele constatate, a spus că „toate abaterile vor fi remediate”. „Transparența pentru noi este importantă, pentru că ne permite să aducem mai multă lumină asupra a ceea ce se întâmplă în raionul Glodeni. Vom face toate corectările necesare, poate niște rubrici noi, ca cetățenii să cunoască mai multe despre raionul Glodeni”, a spus Zinaida Scripcari.
Svetlana Olaru, monitori civic din Ungheni, a menționat cu referire la activitatea Consiliului raional Ungheni și a Primăriei orașului Ungheni că în ambele cazuri nu este suficientă transparență. Din cei 56 de indicatori privind transparența Consiliului raional Ungheni: 28 au fost realizați, 8 - parțial realizați, iar 17 – nerealizați, alți 3 indicatori nu au fost aplicabili. Din cei 55 de indicatori privind transparența activității Primăriei orașului Ungheni: 25 au fost realizați, 14 - parțial realizați, iar 17 – nerealizați.
Rodica Postolachi, secretarul Consiliului raional Rîșcani, a menționat că toate aceste concluzii, constatări și recomandări incluse în rapoarte va oferi autorității pe care o reprezintă posibilitatea să eficientizeze activitatea birocratică.
„Noi depunem efort cu întreaga echipă pentru ca să asigurăm transparența atât pe pagina web, cât și în luarea unor decizii. Ca și în orice sistem sunt lacune, lucrul acesta trebuie să-l recunoaștem. Este loc de mai bine. Noi avem un singur obiectiv, ca lucrurile să fie transparente. Atunci când sunt transparente pentru toți este simplu”, a declarat Sergiu Fîntînă, președintele Consiliul raional Fălești.
„Lipsa transparenței este in indicator de risc, inclusiv de corupție. În lipsa transparenței apar astfel de suspiciuni. Prin urmare, asigurarea transparenței nu face decât să elimine în primul rând aceste suspiciuni pentru cetățeni și să nu mai planeze în activitatea locală și astfel, să nu fie învinuiți cei responsabili de acte de corupție. Colaborarea dintre autorități și societatea civilă, cetățeni, duce la îmbunătățirea activității autorităților. Astfel de evaluări scot în evidență anumite carențe și trebuie mai întâi să recunoaștem problema ca să o putem rezolva”, a conchis Diana Enachi, de asemenea expert al proiectului.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
O administrație publică locală transparență înseamnă o administrație cu mai puține riscuri și suspiciuni de corupție, care își realizează eficient atribuțiile. Transparența sporește încrederea cetățenilor în actul guvernării la nivel local, îmbunătățește calitatea deciziilor luate. Nu în ultimul rând, transparența duce la edificarea unui stat de drept. Opiniile au fost exprimate de către experții proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, Viorel Pîrvan, Diana Enachi și Mihai Țurcanu, în cadrul celei de-a doua emisiune realizată în parteneriat cu Albasat TV din Nisporeni.
Potrivit lui Viorel Pîrvan, monitorizarea APL-urilor este un exercițiu început în 2016 și vizează cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, 40 de orașe/municipii și 20 de sate/comune. Au fost monitorizați mai mulți indicatori, grupați în 9 zone de transparență. Începând de la accesul la informație, participarea în procesul decizional, achizițiile publice, procesul bugetar, administrarea proprietății publice, serviciile sociale, resursele umane, etica și conflictul de interese etc. S-a monitorizat dacă APL-rile au realizat sau nu fiecare indicator în parte.
„Primăria orașului Nisporeni se afla pe locul 35 din 40 de orașe monitorizate în 2020. În 2016 situația era puțin mai bună, era pe locul 21. Ulterior a regresat și a ajuns pe locul 35. La nivel raional, situația este cam aceeași. În clasamentul anului 2020 a fost pe locul 29 din cele 32 de raioane monitorizate. Iar în 2016 a fost pe locul 11. Foarte mulți indicatori efectiv nu se realizează. Fie că nu sunt publicate anumite informații pe pagina web, fie nu sunt aduse la cunoștința cetățenilor anumite informații cu caracter public, elementar desfășurarea ședințelor, proiectele de decizii. Toate aceste momente le notăm și în final vedem că situația nu este bună”, a spus Viorel Pîrvan.
Viorel Pîrvan a specificat faptul că pentru a afla cât de transparent este Consiliul raional Nisporeni și Primăria orașului Nisporeni au fost expediate chestionare din partea unei organizații a societății civile acestor APL-uri, cu solicitarea de a le completa. Prin intermediul unei persoane fizice a fost expediată o altă solicitare de acces la informație. Ca rezultat, doar consiliul raional a reacționat și doar la chestionar, nu și la cererea persoanei fizice.
„Este un indicator care arată din start nivelul scăzut de deschidere a APL-urilor față de solicitările de acces la informație. Am constatat că la nivel raional nu sunt publicate anunțurile de convocare a consiliului raional, ordinile de zi, subiectele care se discută. Primăria utilizează Facebook pentru a publica aceste anunțuri, respectiv acest indicator este mai bun. Proiectele de decizii parțial sunt publicate de către consiliu. Din cele 6 ședințe organizate, doar pentru două ședințe au fost publicate proiectele de decizie. La nivel local nu a fost publicat nici un proiect de decizie. Si aceste lucruri sunt unele obligatorii prevăzute de legea privind transparența decizională. La acest capitol, accesul la informație, lacunele sunt foarte mari”, a afirmat Viorel Pîrvan.
La rândul său, Mihai Țurcanu, a remarcat faptul că în cazul ambelor APL-uri tendința este una negativă. Consiliul raional Nisporeni din cei 56 de indicatori de transparență, realizați sunt 14, parțial realizați - 5 și nerealizați - 36. În ceea ce privește Primăria orașului Nisporeni tabloul nu este foarte diferit. 11 indicatori sunt realizați, 6 - parțial realizați și nerealizați - 38. „Până la urmă, responsabilitatea finală pentru această situație precară și instrumentele prin care ea poate fi corectată țin de comunitatea locală, de activismul și de capacitatea oamenilor de a înțelege obligațiile și rolul ca membri ai comunității”, a spus expertul.
Diana Enachi a menționat în context că motivul principal al transparenței este de a asigura accesul comunităților locale la procesul decizional, la cel bugetar, achiziții publice și la toate procesele care au loc la nivel local. Cetățenii având acces la toate aceste procese, de la etapa de planificare, elaborarea proiectelor de acte normative și până la etapa de adoptare a acestora, pot să se implice, pot să-și expună opinia, să stabilească împreună cu APL-urile prioritățile pentru comunitatea lor.
„În general necesitățile unei comunități cresc într-un ritm alert, sunt foarte mari, iar posibilitățile financiare sunt cumva totdeauna limitate. Din acest considerent, comunitatea trebuie să stabilească prioritățile. O comunitate care este informată, care participă în procesul decizional, responsabilizează autoritățile locale să fie mai eficiente, să activeze în beneficiul public, să fie excluse acele riscuri, suspiciuni de corupție, acele utilizări ineficiente a banului public și până la urmă să fie îmbunătățită calitatea serviciilor publice. Aceasta este și dorința oricărui cetățean”, a spus Diana Enachi.
„Transparența este un instrument prin care membrii unei comunități pot vedea în ce măsură cei pe care ei îi aleg să le rezolve și să le gestioneze problemele își îndeplinesc această sarcină, dacă o fac în mod corect, onest, profesionist și dacă sunt rezultate. În lipsa implementării acestui principiu de transparență, a posibilității cetățenilor de a înțelege ce se petrece la nivelul gestionării problemelor lor, nu ar putea fi asigurată funcționarea unui stat de drept, a unei societăți democratice, o guvernare nu ar putea fi eficientă și nu ar putea fi efectuată în interesul cetățenilor”, a spus Mihai Țurcanu.
„La capitolul achiziții publice constatăm o situație nu foarte bună. Primăria orașului Nisporeni în 2020 practic nu a publicat nici o informație, nici un document pe pagina web la acest capitol, deși legislația cere publicarea anuală a planurilor de achiziție publică. Nu sunt publicate anunțurile de participare, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziție ca să vadă cetățeanul ce contracte s-au desfășurat, care este valoarea acestora, ce concret s-a achiziționat. Nici un indicator nu a fost realizat. Prin comparație la consiliul raional situația nu este cu mult mai bună. Un singur indicator a fost realizat și anume publicarea planului de achiziție pentru 2020”, a menționat Diana Enachi.
Potrivit experților, atât consiliul raional cât și primăria șchiopătează la capitolul asigurarea procesul decizional. APL-urile nu consultă cetățenii, sau o fac la un nivel destul de scăzut, la etapa de elaborare și adoptare a proiectelor de decizie.
Viorel Pîrvan a recomandat APL-urilor de la Nisporeni să publice informațiile cu caracter public, să utilizeze site-ul într-o așa manieră ca acesta să devină o sursă de informație pentru cetățeni. La fel, să răspundă efectiv la solicitările de acces la informație, să implice cetățenii în toate proiectele de decizie care pot avea impact asupra acestora. „Oricât de competenți ar fi funcționarii publici din primărie sau de la consiliul raional ei nu pot să cunoască toate problemele cu care se confruntă cetățenii. Cetățenii trebuie să fie implicați în acest proces”, a afirmat Viorel Pîrvan.
„Populația de la Nisporeni, societatea civilă, trebuie să înțeleagă că viața lor este afectată de modul în care procesul decizional și transparența acestuia este asigurată. Ei sunt acei care pot produce schimbarea sau pot face acea presiune prin care schimbarea să se producă, pentru că foarte mulți dintre acești indicatori nu sunt îndepliniți nu pentru că nu pot fi îndepliniți ci pentru că nu se vrea să fie îndepliniți”, a conchis Mihai Țurcanu.
Potrivit Dianei Enachi, în total în cadrul acestui proiect sunt elaborate 30 de rapoarte de monitorizare pentru 30 de APL-uri de nivelul I și II. Acestea sunt realizate după ce a fost acordat suport metodologic și expertiză pentru 30 de organizații locale, din diferite regiuni ale țării. Scopul acestora este de a responsabiliza autoritățile, de a ajunge la comunități, la cetățeni, ca ei să fie vocali, activi, să meargă la primărie și să ceară. „Din acest exercițiu noi am constatat că cetățenii sunt reticenți și au frică să facă o solicitare de acces la informație la primărie, la consiliul raional. Autoritățile locale pot fi responsabilizate foarte mult de către comunități”, a concluzionat Diana Enachi.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Pe 25 iunie a fost organizată la Drochia TV prima emisiune la nivel regional în cadrul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor din Drochia constatările raportului de monitorizare și evaluare a transparenței și responsabilității APL-urilor din raion. Raportul a fost realizat de către Veaceslav Burlacu, reprezentant al Asociației Obștești „ECO-SOR” din orașul Soroca. Documentul a fost examinat de către experții proiectului, Diana Enachi și Viorel Pîrvan, care au venit cu recomandări de îmbunătățire, iar ca rezultat există un raport finalizat.
În cadrul emisiunii, Viorel Pîrvan, expert în transparența administrației publice locale a vorbit despre transparența și importanța acesteia pentru autoritățile publice locale, despre procesul de monitorizare și rezultatele evaluării transparenței în activitatea Consiliului raional Drochia și Primăria orașului Drochia. De asemenea, au fost discutate obstacolele care duc la diminuarea nivelului de transparență. În mod special s-a discutat despre pagina web a Primăriei orașului Drochia, care a fost renovată, iar migrarea datelor de pe situl vechi a durat în timp. Au fost menționate problemele ce țin de personalul responsabil din cadrul primăriei de asigurarea transparenței și publicarea datelor cu caracter public, care nu are timp suficient și posibilități de a realiza toate cerințele de transparență.
Potrivit raportului, Primăria orașului Drochia a înregistrat unele progrese în ceea ce privește transparența procesului bugetar și a procesului de achiziții publice, însă există o serie de lacune care necesită a fi analizate și remediate. Din cele constatate, pozitiv se apreciază faptul că raportul privind executarea bugetului pentru anul 2020 este disponibil public, fapt ce permite comunității locale să cunoască care au fost veniturile și cheltuielile autorității în anul 2020.
În ceea ce privește Consiliul raional Drochia, s-a constatat că a fost asigurată, atât publicarea pentru consultări publice a proiectului bugetului raional pentru 2021, cât și bugetul adoptat. Însă, la etapa de executarea a bugetului raional pentru 2020, transparența a fost asigurată doar parțial, fiind disponibil public doar raportul pentru 9 luni ale anului 2020, nu și raportul anual privind executarea bugetului raional, așa cum prevăd normele legale.
„Cu referire la transparența achizițiilor publice, la nivelul orașului Drochia, APL a asigurat publicarea Planului anual de achiziții și, parțial, a unor anunțuri de participare. Însă, se constată o lipsă totală de transparență la etapa de contractare și executare a contractelor de achiziții. Astfel, APL or. Drochia nu a asigurat publicarea anunțurilor de atribuire, a rapoartelor de monitorizare a contractelor sau au dării de seamă privind achiziții de valoare mică. Prin comparație, Consiliul raional Drochia este poziționat mai bine, fiind asigurată publicarea planului de achiziții, a anunțurilor de atribuire a contractelor, a rapoartelor de monitorizare a executării contractelor. Totuși, se atestă lipsa transparenței achizițiilor de valoare mică, prin faptul că autoritatea raională nu a publicat darea de seamă privind contractele de valoare mică atribuite în anul 2020”, a spus, citând din raport, experta proiectului Diana Enachi.
Pe 1 și 2 iulie, Diana Enachi și Viorel Pîrvan vor merge la Albasat TV din orașul Nisporeni și Media TV din orașul Cimișlia pentru a aduce la cunoștința cetățenilor constatările rapoartelor de monitorizare și evaluare a transparenței și responsabilității altor autorități publice locale din Republica Moldova.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Participanții programului de consolidare a capacităților organizațiilor societății civile în domeniul bunei guvernări au prezentat primele rapoarte de monitorizare a autorităților publice locale din Republica Moldova. Este vorba de monitorul civic Svetlana Olaru din Ungheni, care a monitorizat Consiliul raional Ungheni și primăria orașului Ungheni și Irina Bejan, ce a monitorizat Consiliul raional Cahul și Primăria municipiului Cahul.
În opinia Irinei Bejan, președinte al Asociației obștești „Asociația băștinașilor din Taraclia de Salcie", procesul de monitorizare și evaluare a transparenței și a accesului la informație de către Consiliul raional Cahul și Primăria municipiului Cahul a fost unul foarte interactiv și ambițios. Interactivitatea s-a datorat în mare parte instruirilor calitative, de la cadrul legal privind asigurarea transparenței și a accesului la informație a unui APL, până la cunoștințe minuțioase privind achiziții publice, etica profesională, conflictul de interese, procesul bugetar etc.
„Seminarele de pregătire ne-a oferit posibilitatea să realizăm rapoarte de calitate, care să reflecte cât mai real situația la zi a instituțiilor evaluate. Acest proces de învățare și aplicare a cunoștințelor ne va permite ulterior să gestionăm informațiile oferite de către Consiliul raional și Primărie în folosul public. Noi suntem deja pregătiți să dăm calificative adecvate muncii depuse de către aleșii locali și funcționarii publici, care sunt obligați prin lege să lucreze în folosul cetățeanului. Exercițiul ne-a pregătit pentru noi acțiuni asupra asigurării transparenței decizionale și accesului la informație de către autorități”, a spus Irina Bejan.
Svetlana Olaru, monitor civic în raionul Ungheni, spune că participarea sa în cadrul proiectului a avut ca scop să se dezvolte ca cetățean activ, să însușească noi abilități de analiză și cercetare pentru perfecționarea aptitudinilor civice. „Efectuarea în termenii stabiliți a raportului de monitorizare a transparenței Primăriei municipiului Ungheni și Consiliului raional Ungheni se datorează receptivității și disponibilității funcționarilor publici care pe parcursul elaborării raportului au demonstrat corectitudine și profesionalism. Sper ca pe viitor să se reducă indicatorii de transparenta nerealizați. Practicile bune din alte localități sa fie implementate și la Ungheni pentru a obține performanțe la capitolul „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, spus Svetlana Olaru.
În cadrul programului rapoarte de monitorizare a transparenței și responsabilității sunt făcute pentru 32 APL de nivelul II și 60 APL de nivelul I.
Programul, care are ca scop consolidarea rolului de watch-dog al unui grup de 30 de organizații ale societății civile, se desfășoară în cadrul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către IDIS „Viitorul” și finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Proiectul este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
În cadrul programului de consolidare a capacităților în domeniul bunei guvernări a unui grup de 30 de organizații ale societății civile a început etapa de elaborare a raportatelor de monitorizare a transparenței și responsabilității a 32 APL de nivelul II și 60 APL de nivelul I din Republica Moldova. După ce au fost instruiți ce și cum să monitorizeze și li s-au explicat pașii necesari, participanții la program au la dispoziție 30 de zile pentru a finaliza rapoartele. Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”.
Margarita Rotari, președinta Asociației Obștești „Ișcălenii” din raionul Fălești, spune că participând la proiect a înțeles cât de importantă este activitatea transparentă a unei administrații publice. La prima vedere, APL utilizează o pagină web care corespunde criteriilor de transparență care au fost monitorizate. Dar, la o navigare mai profundă în pagină, deslușește faptul că nici pe departe autoritățile publice nu respectă cadrul legal actual privind accesul la informație al cetățenilor.
„Participând la acest proiect mi-am dezvoltat competențele de monitorizare și analiză a activității autorității publice. Am participat la mai multe seminare de instruire privind aplicarea instrumentelor de monitorizare a activității publice. Consider că mai ales acum, în condițiile pandemice, transparența este mai mult decât o necesitate. Panoul informativ își diminuează importanța, iar pagina web a APL și promovarea informației publice în rețelele sociale ar crește credibilitatea în autoritățile publice și aleșii locali”, a spus Margarita Rotari.
„Toate seminarele de instruire au fost organizate centrat pe beneficiarii acestor instruiri, adică pe noi, viitorii evaluatori, astfel că procesul de asimilare a informației a fost unul cât se poate de plăcut. A depășit așteptările. Sperăm în timp restrâns să realizăm rapoarte de calitate”, a spus Irina Bejan, președinte al Asociației obștești „Asociația băștinașilor din Taraclia de Salcie" din raionul Cahul.
Coordonatorul proiectului, Ana Znaceni, afirmă că activitățile de consolidare a capacităților societății civile de la nivel local au menirea să contribuie la dezvoltarea unei societăți critice și analitice, capabile să descopere acele lacune în activitatea autorităților locale și care vor putea aduce la cunoștința publicului informații și date despre responsabilitatea instituțiilor publice și cum cetățenii pot să se implice în treburile publice. „O transparență decizională defectuoasă, lipsa de monitorizare a standardelor la nivel local duce, la un risc sporit al corupției. Larga răspândire a corupției apare în activitățile de zi cu zi ale autorităților locale, inclusiv gestionarea proprietății, achizițiile publice, parteneriatele public-private și prestarea serviciilor publice. Prin acest proiect, ne propunem să continuăm acțiunile făcute atât de IDIS „Viitorul”, cât și de alți parteneri de dezvoltare ai țării în consolidarea unei societăți active și informate în domeniul public”, a spus Ana Znaceni.
Programul cuprinde trei etape – instruire, mentorat și elaborarea rapoartelor de monitorizare a transparenței și responsabilității a 32 APL de nivelul II și 60 APL de nivelul I din Republica Moldova. Procesul de instruire a inclus trei seminare. Etapa de mentorat prevede ghidarea participanților și explicarea pașilor necesari elaborării raportatelor de monitorizare, iar ultima etapă este elaborarea rapoartelor. Alte activități ale proiectului sunt organizarea a trei emisiuni TV la nivel regional, trei conferințe regionale (online), pentru ca OSC-urile să aducă la cunoștința cetățenilor constatările rapoartelor de monitorizare și evaluare.
Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
„Prin implicarea oamenilor în procesul bugetar se pot stabili prioritățile localității. Implicarea cetățenilor contribuie la transparența procesului bugetar, iar tot ce este transparent, adică în vizorul oamenilor, micșorează din tentațiile actelor de corupție. Totodată, transparența bugetară asigură servicii publice mai calitative, îmbunătățește climatul investițional, încurajează activitatea economică, deoarece localnicii participă nemijlocit la stabilirea taxelor locale, de exemplu, care sunt parte a bugetului local”, este de părere expertul în domeniul transparenței în procesul decizional de la IDIS „Viitorul”, Viorel Pîrvan.
Aflați din ediția de decembrie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” de ce bugetul local este bugetul cetățenilor, cum sunt afectate întreprinderile de stat de pandemie, ce înseamnă transparența pentru Primăria municipiului Cahul și de ce primarul de Ungheni riscă să își piardă mandatul.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: Un funcționar al Primăriei Lozova, Strășeni, reținut de CNA. Riscă detenție de până la zece ani
INDEPENDENȚĂ: Clasamentul instituțiilor publice cu cel mai ridicat potențial potențial de independență. Curtea de Conturi și ANRE și-au exprimat poziția
TRANSPARENȚĂ: Comunicarea zilnică cu cetățenii este esențială pentru transparența locală
TRANSPARENȚĂ: Planificarea bugetară cu implicarea cetățenilor ar trebui să devină o normă
ÎNTREPRINDERI DE STAT: Raport: Veniturile întreprinderilor de stat sunt tot mai mici din cauza pandemiei
EXPERIENȚA SLOVACIEI: Când pandemia poate fi o oportunitate
INTEGRITATE: Primarul de Ungheni riscă să-și piardă mandatul după ce Moldova Curată a relatat despre un conflict de interese
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Autoritățile municipiului Chișinău planifică pentru 2021 cel mai ambițios buget din istoria capitalei, care rupe paradigma de până în prezent a construcției bugetare. Expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că sunt cel puțin patru elemente care deosebesc bugetul pentru 2021 de toate celelalte bugete aprobate și executate până în prezent. Este vorba de cheltuielile planificate, deficitul care va fi înregistrat, împrumuturile pentru dezvoltare și programul investițional.
Economistul afirmă că prima deosebire a bugetului municipiului Chișinău pentru anul 2021 este majorarea cu 1,3 miliarde de lei a cheltuielilor bugetare. Este cea mai mare creștere planificată din istoria capitalei, de 2,4 ori mai mult decât cele mai mari creșteri înregistrate în ultimii doi ani.
A doua diferență, remarcă expertul, este deficitul bugetar. Creșterea cheltuielilor bugetare se planifică a fi acoperită din contul creșterii deficitului bugetar, care în 2021 este estimat la nivelul de 1,3 miliarde de lei sau de 4,5 ori mai mult decât maximumul istoric din 2011, când deficitul bugetar a fost de 285 de milioane de lei. Toate bugetele municipiului Chișinău, aprobate până în prezent, aveau cheltuieli mai mult sau mai puțin comparabile cu veniturile bugetare. În ultimii 10 ani cheltuielile bugetare au fost cu 1,1% mai mari decât veniturile bugetare. Pentru 2021, cheltuielile bugetare se planifică cu aproape 22% mai mari decât veniturile bugetare. Astfel veniturile vor crește până la 4,67 de miliarde de lei sau cu 6,8% mai mult decât în 2020, iar cheltuielile vor ajunge la 5,96 de miliarde de lei, o creștere de cel puțin 27,8% față de 2020.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, deficitul bugetar se planifică a fi acoperit din contul împrumuturilor, care în anul 2021 se planifică la nivel de 1,4 miliarde de lei, dintre care 175 de milioane de lei vor merge pentru stingerea împrumuturilor contractate în anii anteriori, iar restul 1,235 de milioane de lei vor merge pentru acoperirea deficitului bugetar. „Este cel mai ambițios și mare program de împrumuturi care a fost votat vreo dată de către autoritățile municipale. Dacă va reuși să realizeze acest buget ambițios, atunci Primăria capitale în 2021 deschide o nouă etapă de formare a bugetelor locale, bazate pe împrumuturi de dezvoltare. Anume împrumuturile pentru dezvoltare sunt cheia succesului și mecanismele prin care s-au dezvoltat orașele moderne. În acest context nou apare necesitatea stringentă de a dezvolta în Republica Moldova noi instrumente financiare cum ar fi obligațiunile municipale”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai afirmă că peste 80% din deficitul bugetar se planifică a fi utilizat pentru investiții în infrastructura municipală. De fapt, asistăm la o nouă etapă de dezvoltare locală în Republica Moldova: împrumuturi de dezvoltare. Veniturile curente ale municipiului acoperă doar necesitățile curente ale orașului, iar pentru dezvoltarea municipiul avem nevoie de instrumente noi: împrumuturi de dezvoltare. „Împrumuturile pentru dezvoltare sunt a patra caracteristică care deosebește bugetul din anul 2021 față de restul bugetelor. Peste 1,15 miliarde de lei sau 20% din toate cheltuielile bugetare se planifică a fi utilizare pentru proiecte investiționale. În opinia noastră, din punct de vedere economic și etic, dezvoltarea infrastructurii urbane poate și trebuie asigurată doar din împrumuturi pentru dezvoltare sau taxa de dezvoltare, care în prezent lipsește în municipiul Chișinău”, remarcă economistul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că aspectul economic ține de faptul că infrastructura urbană este o utilitate și un bun, care va fi utilizat pentru minimum 25-50 ani înainte. Nu ar fi corect ca să punem povara construcției acestei infrastructuri pe umerii unei singur an bugetar. Populația municipiului Chișinău nu trebuie lipsită de necesitățile curente, pentru a acoperi necesitățile de infrastructură a generațiilor de peste 25-50 ani. Cei care utilizează infrastructura trebuie și să contribuie la crearea ei. Generațiile următoare pot contribui la infrastructura urbană construită azi, prin achitarea unei cote din costul ei sub formă de rambursare a creditelor contractare în prezent.
Totodată, expertul mai spune că aspectul etic ține de faptul că cei care beneficiază cel mai mult de infrastructură trebuie să contribuie mai mult. Astfel, dacă se planifică extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân din sectorul Ciocana, cei mai mari beneficiari ai extinderii vor fi persoanele care vor procura apartamente în micro-raionul noi creat pe perimetrul străzilor Dumeniuc-Bucovina și Sadoveanu-Milescu Spătaru. Ei și trebuie să contribuie cel mai mult la întoarcerea creditelor pentru dezvoltare. Contribuția lor în prezent poate fi realizată doar prin vânzarea de terenuri de către municipalitate, care va permite încasarea banilor necesari pentru rambursarea creditelor de dezvoltare.
Experții IDIS Viitorul consideră că pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, municipiul Chișinău, dar și restul localităților din țară, au nevoie de o taxă nouă: taxa pentru dezvoltare. Este o taxă care trebui să fie plătită de toți cei care construiesc locuințe, spații comerciale sau oficii, iar banii acumulați să fie direcționați pentru construcția de infrastructură adiacentă.
În caz contrar, avem situați când sectorul privat a investit în ultimii 20 de ani peste 4 miliarde de euro în locuințe și alte construcții comerciale, iar în infrastructură publică nu sa investit nimic. Drept consecință, aceste 4 miliarde de euro în loc să contribuie la dezvoltarea orașului, mai degrabă l-au mutilat și lau deformat distrugând tot aspectul urban și reducând dramatic calitatea vieții în oraș.
Provocarea pentru 2021 a autorităților municipale se poate rezuma la un singur lucru: succesul de atrage a împrumuturi pentru dezvoltare. Restul sunt elemente standarde de acumulare a veniturilor și efectuare de cheltuieli, lucru de rutină, care are loc în fiecare an.
Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei și Avocatul Poporului sunt instituțiile publice din Moldova cu cel mai mare potențial de independență. La polul opus se situează Inspectoratul General de Poliție, Inspecția Financiară, Serviciul Vamal și Agenția Servicii Publice. Clasamentul celor mai independente instituții publice din Republica Moldova, a fost prezentat pe 27 noiembrie, în cadrul unei conferințe organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia.
„Instituțiile de stat din Moldova sunt în proces de consolidare și nu au încă un potențial de independență și forța ca să își permită să aibă o încredere deplină din partea societății noastre. Cu suportul metodologiei slovace am reușit să analizăm în premieră potențialul de independență al instituțiilor publice și să integrăm concluziile într-un studiu amplu. Sperăm mult ca prin raportul curent să aducem o contribuție clară la dezvoltarea independenței instituțiilor din Republica Moldova”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, directorul INEKO, Peter Golias, a menționat: „Văzând în Slovacia instituții publice capturate care nu funcționau corect am decis să analizăm în detaliu modul lor de constituire și independența acestora față de Guvern. Astfel, deja al treilea an consecutiv elaborăm clasamentul celor mai independente instituții și le oferim recomandări pentru a-și îmbunătăți independența și profesionalismul. Metodologia acestei evaluări încercăm să o transpunem și în Republica Moldova. Ne dorim să avem niște instituții responsabile față de public și vrem ca cetățenii să știe cu ce se ocupă și care este rezultatul activității acestor instituții publice”.
Pentru calcularea clasamentului de independență au fost evaluate 20 de instituții publice cu funcții de reglementare, control, prestări servicii și în sfera activității judiciare (ANRE, TRM, ANI, BNM, CNA, CNAS, CNAM, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, Agenția Servicii Publice, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Curtea de Conturi, Inspectoratul General de Poliție, Inspecția Financiară, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal). Instituțiile publice au fost evaluate în baza a patru criterii de independență: numirea organului de conducere și membrilor Consiliului de administrație; destituirea persoanelor numite; suveranitatea și bazele constituționale; venitul persoanelor numite și angajaților. Punctajul maxim pentru o instituție constituie 100 de puncte. Astfel, Procuratura Generală se situează pe prima poziție cu un scor de 77%, urmată de Banca Națională a Moldovei cu 75%, Avocatul Poporului cu 71%, Curtea Constituțională și Autoritatea Națională de Integritate cu 70%. La polul opus, Agenția Servicii Publice ocupă ultimul loc în clasament cu 24%. Totodată, încă cinci instituții publice din partea de jos a clasamentului nu au acumulat mai mult de 1/2 din numărul maxim de puncte. Este vorba despre Serviciul Vamal (36%), Inspecția Financiară (36%), Inspectoratul General de Poliție (40%), Casa Națională de Asigurări Sociale (42%) și Serviciul Fiscal de Stat (44%).
Potrivit raportului de evaluare a potențialului de independență a instituțiilor publice din Republica Moldova, media generală de independență a instituțiilor publice constituie 57%. Rezultatele evaluării se datorează în mare parte cadrului normativ suficient de bun, care reglementează organizarea și funcționarea instituțiilor publice din Republica Moldova.
Analiza identifică în șapte instituții publice cazuri de numire în organele de conducere a membrilor care au fost activi politic cu doi ani înainte de a fi numiți (ANRE, BNM, Curtea Constituțională, CNAM, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi). Totodată, la acest capitol, doar Agenția Servicii Publice nu a adus la cunoștința publicului CV-urile membrilor organului de conducere, iar CSM și TRM au omis să publice unele din CV-urile membrilor. În același timp, în 11 instituții evaluate persoanele numite în organele de conducere pot exercita această funcție un număr nelimitat de mandate și ani. Acest fapt comportă mai multe riscuri precum legăturile strânse cu politicul și factorii de decizie, eventuale abuzuri și lipsa răspunderii instituției. La capitolul destituirea persoanelor numite, pentru șase instituții publice nu sunt indicate temeiuri exhaustive și detaliate pentru demiterea organelor de conducere, fie lipsesc motivele de destituire a acestora. Este vorba de CSM, CNAM, CNAS, Agenția Servicii Publice, TRM și Inspecția Financiară. În plus, pentru trei instituții publice (ANRE, Consiliul Concurenței și Curtea de Conturi) lipsesc temeiuri exprese care ar da posibilitate destituirea (revocarea) din funcție a conducerii în caz de neexercitare adecvată a funcțiilor sau încălcarea prevederilor legale.
În ce privește suveranitatea instituțională, doar cinci instituții evaluate au o bază legală în Constituția Republicii Moldova (Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Procuratura Generală). Existența normelor constituționale acordă o garanție suplimentară de independență instituțiilor publice. Iar zece autorități din cele 20 evaluate nu au autoritatea de a decide cu privire la organizarea lor internă (Agenția Servicii Publice, Autoritatea Națională de Integritate, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Inspectoratul General al Poliției, Inspecția Financiară, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal).
Analiza veniturilor lunare ale membrilor organelor de conducere ne arată că acestea depășesc cel puțin de două ori cuantumul salariului mediu lunar pe economie, dar și evidențiază decalajul semnificativ în politica de salarizare a conducerii diferitor instituții publice, unele funcții de conducere fiind remunerate dublu, triplu sau chiar înzecit în raport cu alte instituții. Mai sunt remarcate și discrepanțe evidente între salariile brute medii lunare ale managerilor de rang înalt și conducerea unor instituții publice. Astfel, cele mai mari decalaje în salarizare le constatăm la Compania „Teleradio – Moldova” unde salariul mediu brut al managerului de rang înalt constituie doar 34% din salariul conducerii instituției, la Comisia Națională a Pieței Financiare (35%) și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (43%).
Pentru majoritatea instituțiilor publice remunerarea angajaților este una demotivatoare. În șapte instituții publice salariul mediu brut lunar al angajaților este comparabil cu cuantumul salariului mediu lunar pe economie. Cele mai mici salarii medii brute lunare (variază între 6 – 7 mii lei) le au angajații din Compania „Teleradio – Moldova”, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituțională. Pe de altă parte, cele mai mari salarii (11 – 16 mii lei) le primesc angajații de la Banca Națională a Moldovei, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Fiscal de Stat, Inspecția Financiară, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Audiovizualului și Autoritatea Națională de Integritate.
„Un grad inadecvat de independență poate duce la pierderea posibilității forțelor alese democratic să intervină în direcțiile de activitate a instituțiilor, ceea ce ar reduce semnificativ posibilitățile de reparare în caz de eșec al acestora. Este important de a avea un echilibru între independență și influență politică, prin stabilirea unor modalități de distribuire a influenței politice între mai mulți actori și de a o limita cu reguli exprese și clare, astfel încât riscul de abuz de către un grup restrâns de politicieni să fie minim.”, consideră Viorel Pârvan, autorul raportului de independență a instituțiilor publice.
În acest context, juristul Viorel Pîrvan recomandă instituțiilor publice monitorizate o serie de măsuri care ar asigura independența și eficiența lor. Printre acestea putem menționa respectarea legislației privind accesul la informație, implicarea mai multor autorități publice la numirea și destituirea conducerii unei instituții publice, utilizarea audierii publice în procesul de selecție pentru ocuparea funcțiilor de conducere, o politică echilibrată și motivatoare de salarizare etc.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Ce este bugetarea participativă? De ce au nevoie comunitățile din Republica Moldova de bugetarea participativă? Cum poate o idee să devină proiect de bugetare participativă și cum se implementează sunt doar câteva din subiectele instruirii „Bugetare participativă – instrument decizional democratic, transparent și eficient” care a fost desfășurat de IDIS „Viitorul” pe 9 octombrie, în regim online.
Evenimentul, care a adunat zeci de primari din țară a fost desfășurat în cadrul proiectului „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova”. Proiectul este implementat de Agora Central Europe, IDIS „Viitorul”, Primăria orașului Ialoveni și Primăria satului Budești, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.
„Vrem să împărtășim experiența din cadrul proiectului și anume posibilitatea oferită cetățenilor de a decide cum se cheltuie banii publici. Ne dorim ca instrumentul bugetării participative să fie preluat de cât mai multe primării și suntem deschiși să oferim celor interesați metodologia de implementare”, a declarat managerul proiectului și directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac.
„Proiectele noastre pun accent pe buna guvernare, educație civică și participarea cetațenească. Proiectul de bugetare participativă l-am început acum patru ani și astazi avem peste 80 de localitați care implementează acest instrument și aproape 3 milioane de cetățeni implicați. Fiecare autoritate din Cehia are chiar și un departament care se ocupă de procesul de bugetare participativă”, a spus Miroslava Vitásková, coordonatoare de proiect, Agora Central Europe.
Bugetarea participativă reprezintă o practică de democrație participativă prin care cetățenii se implică în decizii cu privire la modul în care sunt alocați banii publici. Bugetarea participativă este un mecanism de implicare a cetățenilor în procesul decizional la nivel local și la dezvoltarea unui dialog constructiv dintre administrația publică locală și cetățeni. Apărută inițial la sfârșitul anilor ’80 în orașul Porto Alegre, Brazilia, bugetarea participativă a fost adoptată treptat de orașele din Europa, SUA și alte regiuni ale lumii, inclusiv România. În Republica Moldova, alături de Budești și Ialoveni, municipiile Chișinău, Bălți, Ungheni, Cahul, dar și orașul Cimișlia implementează practici de bugetare participativă în comunitățile lor.
„Atunci când implementăm procesul de bugetare participativă ne dorim să obținem anumite rezultate. Astfel, dorim să vedem că autoritățile își sporesc competențele necesare în promovarea bugetării participative, că atât autoritățile, cât și cetățenii găsesc util acest instrument, că cetășenii sunt implicați în procesul decizional, iar comunitățile la rândul lor, câștigă experiență în rezolvarea problemelor locale”, a menționat experta IDIS „Viitorul”, Ana Znaceni.
În cadrul seminarului, experții de la IDIS „Viitorul” au împărtășit experiența autorităților din Budești și Ialoveni, care au implementat proiecte de bugetare participativă în valoare de 10 mii euro fiecare, mulțumită. Așadar, 180 de copii care frecventează grădinița-creșă „Viorel și Viorica” din satul Budești, municipiul Chișinău au un nou teren de joacă după ce aici au instalate tobogane moderne, achiziționate prin intermediul programului de bugetare participativă. Iar cetățenii de la Ialoveni, împreună cu administrația publică locală au reușit să amenajeze unui teren sportiv multifuncțional pe strada Păcii cu o suprafață de 800 m2. Terenul sportiv multifuncțional este amenajat cu spații speciale pentru practicarea fotbalului, baschetului și voleiului pentru cei 520 de cetățeni care trăiesc pe această stradă și ceilalți locuitori ai orașului Ialoveni.
La rândul său, participanții au apreciat drept utile informațiile obținute în cadrul instruirii, menționând că vor aplica cunoștințele în localitățile lor, dar și în comunicarea zilnică cu cetățenii.
„Prin intermediul grupului de acțiune locala am reușit, cu bani puțini, să construim o nouă piață agricolă pentru locuitorii care comercializau produsele la sol. Acest proiect ne-a demonstrat că împreună cu cetățenii pot fi realizate lucruri frumoase în comunitate”, povestește Vera Buga, primara orașului Cornești din raionul Ungheni.
Iar Stella Bădin, viceprimara orașului Cahul recomandă: „Ar fi minunat să existe la nivel național o platformă care să prezinte cele mai de succes proiecte de unde să ne putem inspira”.
……………..
Proiectul „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova” este implementat de Agora Central Europe, IDIS „Viitorul”, Primăria orașului Ialoveni și Primăria satului Budești, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul programului „Transition Promotion”. Află mai multe pe www.bugetareparticipativa.viitorul.org
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
