Piața muncii din Republica Moldova înregistrează evoluții îngrijorătoare și cere măsuri suplimentare de protejare a muncitorilor și asigurarea acestora cu un venit minim garantat mai mare, într-un context în care numărul persoanelor ocupate și al tinerilor activi economic este în continuă scădere. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 1 mai 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că Republica Moldova, dacă își dorește integrarea în UE, trebuie să crească salariul minim, raportat la salariul mediu, să ajungă cel puțin la 50%, conform standardelor europene.
Potrivit expertului, în 1990 în Republica Moldova erau aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate, însă numărul acestora a scăzut constant în timp: la 1,4 milioane în 2000, la 949 de mii în 2010, la 834 de mii în 2020, iar în 2025 estimativ la 774 de mii. În același timp, structura ocupării s-a modificat, iar economia neobservată continuă să reprezinte o problemă majoră. Dacă în 1990, din cele 1,6 milioane de persoane ocupate, 1,2 milioane lucrau cu contract de muncă, iar peste 380 de mii activau în economia neobservată, în 2025 din cele 774 de mii de persoane ocupate, circa 640 de mii activează oficial, iar 134 de mii neoficial.
„Avem o scădere a numărului de persoane ocupate, iar creșterea numărului celor salariați oficial nu compensează această tendință. În ultimii cinci ani, numărul celor angajați oficial a crescut cu peste 38,4 mii, iar al celor care activează neoficial cu 86,6 mii, însă numărul persoanelor antrenate în economia reală este astăzi de două ori mai mic decât acum 35 de ani”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Expertul a subliniat că cele mai multe locuri de muncă formale se regăsesc în agricultură, cu aproximativ 76 de mii de angajați, în construcții, cu 50,6 mii de persoane, și în sectorul HoReCa, deși la un nivel considerabil mai mic.
O altă tendință semnalată de către Veaceslav Ioniță este migrația populației apte de muncă. Dacă în 2015 peste hotare se aflau 610 mii de persoane din grupa aptă de muncă, în 2025 numărul acestora a ajuns la 923 de mii. Dintre aceștia, aproape 493 de mii au vârste cuprinse între 25 și 44 de ani, aproximativ 283 de mii între 45 și 64 de ani, iar circa 147 de mii au între 18 și 24 de ani. Expertul avertizează că cea mai mare migrație recentă este cea a tinerilor. „Dacă se menține acest ritm, în cinci ani forța de muncă tânără, care trebuie să plătească taxe și impozite și să aducă valoare adăugată economiei naționale, va fi mai numeroasă peste hotare decât în țară”, a declarat acesta.
Economistul a atras atenția și asupra dezechilibrului demografic dintre generațiile care intră și ies din grupa de vârstă aptă de muncă. În 2015, în Republica Moldova erau 402 mii de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani și 327 de mii de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. În 2025, numărul persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 436 de mii, iar al tinerilor de 15-24 de ani a scăzut la 238 de mii. „Această stare de lucruri arată că în Republica Moldova avem tot mai mulți oameni cărora trebuie să li se plătească pensii și tot mai puțini tineri care să muncească și să plătească taxe și impozite”, a menționat analistul economic.
În ceea ce privește veniturile salariale, economistul a prezentat evoluții diferite pe cele două maluri ale Nistrului. Dacă în 2015 salariul mediu lunar era de 4.538 de lei pe malul drept și 6.455 de lei pe malul stâng, în 2025 salariul mediu a ajuns la 15.472 de lei pe malul drept și 7.858 de lei pe malul stâng. Pentru 2026, estimările indică 17.174 de lei pe malul drept și 8.004 lei pe malul stâng. Astfel, salariul mediu lunar de pe malul stâng este astăzi de peste două ori mai mic decât cel de pe malul drept.
Expertul a prezentat și date privind creșterea numărului de salariați cu venituri mari. În 2015 erau 3.800 de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro lunar; în 2020, 26.100, dintre care 1.400 aveau deja salarii de peste 2.000 de euro; iar în 2025 numărul acestora a ajuns la 122,6 mii, dintre care 16.200 au salarii mai mari de 2.000 de euro. Pentru 2026, estimările indică 142,1 mii de persoane cu salarii de peste 1.000 de euro, dintre care 20.100 ar urma să câștige peste 2.000 de euro lunar.
Totodată, numărul persoanelor fizice cu venituri oficial declarate de peste un milion de lei anual a crescut de la 1.017 în 2015, la 2.962 în 2020 și la 10.025 în 2025.
Veaceslav Ioniță a făcut și referiri la salariul minim pe economie, pe care îl consideră un indicator esențial de protecție a muncitorilor. Dacă în 2015 acesta era de 1.900 de lei, reprezentând 40,5% din salariul mediu, în 2025 a ajuns la 5.500 de lei, adică 35,5% din salariul mediu. Pentru 2026, salariul minim este estimat la 6.300 de lei, ceea ce ar însemna 36,7% din salariul mediu, sub standardul european de 50%.
„Republica Moldova, dacă își dorește cu adevărat integrarea în Uniunea Europeană, trebuie să-și facă un plan clar prin care salariul minim, raportat la salariul mediu, să ajungă cel puțin la 50%. Conform acestui standard, în 2026 salariul minim ar fi trebuit să fie de cel puțin 8.000 de lei”, a subliniat expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS) adresează sincere felicitări domnului Liubomir Chiriac, director executiv al instituției, cu prilejul obținerii prestigiosului titlu de membru corespondent al Academia de Științe a Moldovei.
Prin activitatea sa academică, ideile inovatoare și implicarea constantă în dezvoltarea mediului științific, Liubomir Chiriac se afirmă drept una dintre personalitățile marcante ale cercetării din Republica Moldova. Această distincție onorifică reprezintă o recunoaștere oficială a contribuțiilor sale remarcabile în domeniul cercetării științifice, în special în aria algebrei topologice și a aplicațiilor acesteia în domenii moderne. În acest context, desemnarea domnului Liubomir Chiriac în rândul membrilor corespondenți confirmă valoarea și impactul cercetărilor sale, precum și contribuția sa la consolidarea excelenței academice în Republica Moldova.
IDIS „Viitorul” își exprimă aprecierea pentru această realizare deosebită și își reafirmă angajamentul de a susține performanța, inovația și dezvoltarea cercetării științifice. Suntem onorați să avem în echipa noastră un lider care promovează excelența academică și contribuie activ la progresul societății. Îi dorim domnului Liubomir Chiriac multă sănătate, inspirație și noi succese în activitatea sa profesională și științifică.
Cu deosebit respect,
Echipa IDIS „Viitorul”
Alegerea noilor membri titulari și corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei a avut loc la data de 23 aprilie, în cadrul Sesiunii a VIII-a a Adunării Generale. Procesul de selecție a fost unul complex și riguros, implicând evaluarea candidaturilor de către comisii de experți, analiza rezultatelor științifice și validarea acestora prin votul Adunării Generale.
IDIS „Viitorul” este condus din 1 noiembrie, 2018, de către Liubomir Chiriac, în calitate de director executiv. Liubomir Chiriac este Dr. habilitat, profesor universitar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (fosta Universitate din Tiraspol, refugiată la Chișinău). Liubomir Chiriac are calificări și domenii de expertiză în dezvoltare regională și locală, administrație publică, servicii publice, societate civilă, dezvoltare strategică, managementul organizațiilor.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Piața imobiliară din Republica Moldova traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele două decenii, înregistrând o scădere accentuată a numărului de tranzacții, în special în segmentul apartamentelor. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ionită, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” vineri, 24 aprilie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, piața imobiliară moldovenească poate fi împărțită în patru segmente principale: apartamente și case individuale în municipiul Chișinău, respectiv apartamente și case individuale în restul țării. Dintre acestea, segmentul apartamentelor este cel mai afectat, înregistrând un declin semnificativ. Datele arată că numărul tranzacțiilor comerciale cu apartamente a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. În primul trimestru al anului 2026, în valoare anuală, s-au realizat aproximativ 27 de mii de tranzacții, o scădere drastică comparativ cu anii precedenți.
În municipiul Chișinău, evoluția este și mai pronunțată. În 2023 au fost 19,8 mii de tranzacții, în 2024 - 23,7 mii de tranzacții, iar în 2025 – 14 mii de tranzacții. În primul trimestru din 2026 au fost înregistrate doar 2240 de tranzacții, de două ori mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. La nivel național, dacă în 2019 s-au realizat 52,5 mii de tranzacții cu apartamente, în 2025 numărul acestora a scăzut la doar 20,7 mii.
Expertul explică această situație prin mai mulți factori, printre care creșterea accelerată a prețurilor la apartamente începând cu anul 2023 și majorarea generalizată a costurilor de trai. Un alt factor esențial este retragerea investitorilor din piață. Băncile comerciale și-au schimbat strategia de creditare, evitând finanțarea companiilor de construcții și orientându-se spre credite ipotecare pentru locuințe deja finalizate. „Companiile de construcție sunt nevoite să se autofinanțeze, ceea ce pune o presiune enormă pe activitatea lor. Din acest motiv, numărul locuințelor date în exploatare este la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
În paralel, susține economistul, structura tranzacțiilor s-a modificat semnificativ. Dacă în 2019 majoritatea achizițiilor erau realizate cu bani cash, în prezent circa 70% dintre apartamente sunt cumpărate prin credite ipotecare. În primul trimestru al anului 2026, în valoare anuală, s-au efectuat tranzacții cash de 4,1 mii, iar tranzacții prin ipotecă – 6,9 mii. Această tendință confirmă dependența tot mai mare a populației de finanțarea bancară.
Referind-u-se la Programul guvernamental „Prima Casă”, lansat în 2017, a spus că acesta a contribuit semnificativ la dinamizarea pieței imobiliare, fiind acordate aproximativ 12700 de credite ipotecare până în 2025. Cu toate acestea, în prezent programul se confruntă cu probleme de sustenabilitate. În primele trei luni ale anului 2026, fondurile alocate au fost deja epuizate, pe fondul unei cereri care depășește capacitatea estimată. Expertul consideră că autoritățile trebuie să revizuiască urgent criteriile de acces. „În forma actuală, programul nu mai este sustenabil și necesită reguli noi pentru beneficiari”, a declarat expertul.
În lipsa investițiilor și pe fondul unei oferte limitate de locuințe noi, prețurile nu au premise reale de scădere, declară economistul. Astfel, piața imobiliară din Republica Moldova rămâne blocată într-un cerc vicios: cerere limitată, ofertă redusă și acces dificil la finanțare pentru dezvoltatori. Analistul economic avertizează că, fără intervenții structurale și politici coerente, sectorul imobiliar riscă să rămână într-o stare de stagnare prelungită.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Deși Republica Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa, nivelul risipei alimentare este extrem de ridicat, afectând atât economia gospodăriilor, cât și bunăstarea socială. În Republica Moldova sunt aruncate zilnic aproape 1,1 milioane de porții de mâncare, volum care crește până la 1,5 milioane de porții pe zi în perioada sărbătorilor, în timp ce jumătate din populația țării nu își permite un coș alimentar minim, iar aproximativ 80% dintre cetățeni nu își permit o alimentație sănătoasă.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul” a declarat vineri, 3 aprilie, 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în fiecare an, în țară sunt risipite circa 180 de mii de tone de alimente, însă doar 0,15% (26 de tone) sunt recuperate prin intermediul Banca de Alimente din Moldova. Deși organizația, în colaborare cu rețelele comerciale, a reușit să salveze cantități în creștere în ultimii ani: 63 tone în 2022, 132 tone în 2023, 211 tone în 2024 și 124 tone în 2025, impactul rămâne limitat în raport cu dimensiunea problemei.
Datele analizate de către economist arată că 56% din risipa alimentară provine din gospodăriile casnice, urmate de industria alimentară cu 16%, comerțul cu amănuntul - 10%, restaurantele - 9,5%, iar producția primară - 8%. În același timp, moldovenii alocă aproximativ 40% din veniturile lor pentru produse alimentare, dintre care 5% ajung să fie irosite, generând pierderi financiare mai mari decât cheltuielile pentru sănătate, educație sau recreere.
Situația se agravează în perioada sărbătorilor susține Veaceslav Ioniță, când consumul alimentar crește cu peste 30%, iar risipa depășește acest nivel. Pentru masa de sărbătoare, moldovenii cheltuie în medie 7700 lei, echivalentul a până la 60% din venitul lunar, determinând adesea gătirea unor cantități cu 150% mai mari decât necesarul. Se estimează că cel puțin 400 de milioane de lei cheltuiți pentru produsele de sărbători ajung anual la gunoi. Dacă în 2025, risipa și pierderile de produse alimentare au fost estimate la 8,9 miliarde de lei, pentru 2026 acestea ar putea ajunge la 9,6 miliarde de lei, dintr-un total de 21,3 miliarde de lei generate de acest fenomen.
Un alt aspect îngrijorător, spune expertul, vizează instituțiile de educație timpurie, unde aproape 10% din porțiile copiilor sunt risipite, în principal din cauza dimensionării necorespunzătoare a acestora, ceea ce duce la pierderi anuale de circa 150 de milioane de lei.
Expertul a lansat un apel către populație pentru responsabilitate și solidaritate, în special în preajma sărbătorilor pascale. Pe data de 4 aprilie, în Sâmbăta Floriilor, Misiunea Socială Diaconia va organiza colecta națională de alimente „Masa Bucuriei”, desfășurată în marile rețele comerciale din țară. „În condițiile în care risipa alimentară crește cu minimum 30% de sărbători, această cantitate ar putea contribui la sprijinirea celor aproape un milion de moldoveni care nu își permit nici măcar o masă pe zi. Risipa poate deveni resursă – dacă alegem să donăm, nu să aruncăm”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, reducerea risipei alimentare și redirecționarea surplusului către persoanele vulnerabile reprezintă o soluție imediată și accesibilă pentru combaterea insecurității alimentare din Republica Moldova.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 6 martie 2026, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că între cele două maluri ale Nistrului există diferențe majore atât în structura bugetară, cât și în nivelul veniturilor și cheltuielilor publice.
Potrivit expertului, pe malul drept al Nistrului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în stânga Nistrului există doar bugetul regiunii și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale, acestea fiind incluse într-un buget social general. Un alt aspect important evidențiat este lipsa transparenței privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept există date publice privind executarea veniturilor și cheltuielilor, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.
Pentru anul 2026, spune economistul, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025. În același timp, și cheltuielile planificate pentru 2026 sunt mai mici decât în anii precedenți. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Economistul subliniază că modul de acoperire a deficitului bugetar este secretizat. Totuși, el presupune că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, iar costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble. „Se observă destul de clar că deficitul bugetar corespunde cu veniturile generate de prețul gazului”, a explicat Ioniță.
În comparație cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB, potrivit expertului, este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă autoritățile de pe malul drept acoperă deficitul din împrumuturi, în stânga Nistrului acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.
Totodată, datele privind veniturile bugetare pe cap de locuitor arată o diferență semnificativă între cele două maluri. În 2015, veniturile bugetare pe cap de locuitor erau de 15,3 mii de lei pe malul drept și 12 mii de lei pe malul stâng. În 2025 acestea au ajuns la 51,6 mii de lei în dreapta Nistrului și 18,1 mii de lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate venituri de aproximativ 57 de mii de lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii de lei pe malul stâng. Astfel, în prezent veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt de circa patru ori mai mari în dreapta Nistrului.
Potrivit analistului economic, presiunea fiscală în regiunea din stânga Nistrului este semnificativ mai mică. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, în regiune nu există TVA – principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova – ceea ce face ca atât populația, cât și agenții economici să plătească mai puține impozite.
Diferențe majore se observă și în ceea ce privește cheltuielile publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii de lei pe malul drept și de 22,5 mii de lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au crescut la 59,2 mii de lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au ajuns la 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii de lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii de lei în stânga. „În ultimii 10 ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas la același nivel”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor din stânga Nistrului a fost posibil datorită faptului că deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept. În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat și mai mult. Dacă pe malul drept situația economică s-a stabilizat, inflația a revenit la parametri normali, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului cheltuielile autorităților autoproclamate au scăzut cu aproximativ 27%. „Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Singurul domeniu unde regiunea stângă a Nistrului a investit mai mult decât malul drept este cel al infrastructurii rutiere. În ultimii 10 ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de circa 1,2%.
În concluzie, potrivit expertului, modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt reduse, cheltuielile sunt în scădere, iar o parte importantă a acestora continuă să fie acoperită din surse care nu sunt transparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de către Veaceslav Ionită, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a analizat evoluțiile recente din domeniu și discrepanțele majore față de modelul românesc și cel european.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova aplică un model de finanțare diferit de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest fapt se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a spus Veaceslav Ioniță.
Datele privind indicele construcțiilor rezidențiale, analizate de către expert, arată fluctuații importante în ultimii zece ani . Dacă în 2015 indicele era de 100%, în 2021 s-a atins un vârf de 165%, urmat de o scădere la 95% în 2023 și o revenire la 131% în 2025. Chiar și în aceste condiții, nivelul actual nu mai atinge boom-ul din 2021. Expertul a explicat că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a menționat el.
Raportat la PIB, potrivit economistului, sectorul construcțiilor rezidențiale reprezenta 2,3% în 2021, dar doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media europeană. În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut semnificativ, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost accesată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Însă structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite acordate companiilor de construcție, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare contractate de populație.
„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcție ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.
În 2005, susține analistul economic, 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație. Astăzi, proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de doar 10%. Tot în 2025, populația a contractat credite ipotecare noi în valoare de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același an, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei. Situația a fost similară și în 2024.
Veaceslav Ioniță afirmă că lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a determinat apariția unor mecanisme alternative, precum atragerea „investitorilor” privați. În lipsa creditării bancare avantajoase, aceștia au cumpărat apartamente la prețuri mici în fază incipientă și le-au revândut ulterior la prețuri triple. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Veaceslav Ionită.
În Uniunea Europeană, 50–70% dintr-un proiect imobiliar este finanțat de bănci, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și împiedică dezvoltarea unei piețe competitive.
„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii pe lângă credite ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ionită.
Potrivit expertului, este necesară identificarea urgentă a unor soluții pentru deblocarea finanțării directe a proiectelor imobiliare, astfel încât piața să devină mai competitivă, costurile inutile să fie eliminate, iar locuințele să devină accesibile pentru cetățeni. În opinia sa, astăzi băncile își cresc rapid portofoliul de credite ipotecare, dar a venit timpul ca să lanseze finanțări corporative pentru proiecte mari rezidențiale, unde să acopere 50-70% din investițiile în complexele rezidențiale noi.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în anul 2025 cea mai severă contracție din ultimii 15 ani, atingând un minim istoric al numărului de tranzacții. Declarațiile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit datelor prezentate de către expert, în 2025 au fost realizate 31 200 de tranzacții comerciale cu imobile, față de 45 200 de tranzacții în 2024. Cel mai mic nivel înregistrat din anul 2011 încoace și una dintre puținele situații din ultimii ani în care piața coboară sub pragul de 40 de mii de tranzacții, alături de anul 2023.
Cel mai afectat segment al pieței, spune Veaceslav Ioniță, rămâne cel al apartamentelor, în special din municipiul Chișinău. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut de la 23 700 în 2024 la 14 000 în 2025, marcând cea mai mică rată din ultimii 15–20 de ani. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au coborât la 20 600, față de peste 52 500 în 2019.
Structura tranzacțiilor din 2025 arată astfel: apartamente în municipiul Chișinău – 14 000 (45%); case individuale în restul țării – 8 500 (27%); apartamente în restul țării – 6 600 (21%); și case individuale în municipiul Chișinău – 2 000 (7%). „În timp ce tranzacțiile cu case individuale au înregistrat variații mai reduse, apartamentele sunt principalul factor al declinului pieței”, a spus Veaceslav Ioniță.
Dacă anterior, susține economistul, majoritatea tranzacțiilor imobiliare aveau loc în municipiul Chișinău, anul 2025 marchează o aproape egalizare între capitală și restul țării. Comparativ cu anul 2019, când în Chișinău se realizau aproape 40 de mii de tranzacții, în 2025 numărul acestora a scăzut la 16 500, față de 14 700 în restul republicii. În același timp, suburbiile Chișinăului devin tot mai active pe piața imobiliară, în contextul îngustării pieței din capitală.
Regiunile cu cele mai multe tranzacții de apartamente în 2025 au fost: Chișinău – 59,2%; Bălți – 9,6%; suburbiile Chișinăului – 8,7%; Ungheni – 2,2%; Orhei – 2%, iar restul raioanelor – sub 2%. „Numărul redus de tranzacții generează incertitudini privind prețurile, contribuind totodată la menținerea unor valori ridicate pe piața imobiliară”, a menționat expertul.
Un fenomen distinct al anului 2025, remarcă analistul economic, este creșterea accentuată a tranzacțiilor realizate prin ipotecă, în paralel cu scăderea achizițiilor făcute integral din surse proprii. Dacă în 2024 au fost 16 100 de tranzacții realizate cu bani disponibili integral, în 2025 numărul acestora a scăzut la 6 300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au crescut la 7 100, apropiindu-se de nivelul maxim istoric din 2019. Ponderea apartamentelor procurate prin ipotecă a ajuns la 61,1% în 2025, față de 30,9% în 2024 și sub 20% în perioadele anterioare.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a atins un nou record, 8 300 în 2025, cu o medie de cel puțin 2 000 de credite acordate trimestrial. Astfel, ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor imobiliare a crescut la 29,9%, comparativ cu 18,6% în 2024.
Expertul afirmă că anul 2025 confirmă o prăbușire a pieței imobiliare tradiționale, în special în municipiul Chișinău, concomitent cu o dependență tot mai mare de creditarea ipotecară. Deși volumul tranzacțiilor este redus, necesitatea locuințelor rămâne ridicată, ceea ce menține presiuni asupra prețurilor și accentuează incertitudinile pentru perioada următoare.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Republica Moldova se pregătește să implementeze, după model european, un sistem național de depozitare a ambalajelor din plastic, sticlă și metal, menit să reducă poluarea și să încurajeze reciclarea. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 23 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că inițiativa reprezintă un pas necesar în lupta cu deșeurile, însă necesită prudență, transparență și implicare activă din partea statului.
Potrivit expertului, în prezent, doar câteva companii colectează voluntar ambalaje, efort insuficient în raport cu volumul real de deșeuri generate. Datele arată că, în lipsa unui sistem funcțional, ambalajele au ajuns să polueze grav mediul și să afecteze sănătatea populației. Evoluția consumului din ultimul deceniu este semnificativă. Dacă în 2015 cifra de afaceri a comerțului din Republica Moldova era de 121 de miliarde de lei, în 2025 aceasta a ajuns la 313 miliarde de lei, iar pentru 2026 este estimată la 340 de miliarde de lei.
Importurile de băuturi au crescut de peste trei ori – de la 40 de milioane de dolari în 2015 la 135 de milioane de dolari în 2025, iar volumul importat a urcat de la aproape 60 de milioane de litri la 205 milioane de litri. Astfel, numărul ambalajelor a crescut accelerat. Dacă în 2015 se vindeau 163 de milioane de băuturi în ambalaje, în 2025 s-a ajuns la 518 milioane. În ultimii zece ani, volumul recipientelor din plastic, sticlă și metal a crescut anual cu 11%, iar pentru următorii cinci ani se estimează un ritm de cel puțin 9% pe an.
Expertul susține că sistemul de depozit prevede că, la cumpărarea unui produs ambalat, consumatorul va achita o garanție de 2 lei, sumă recuperată la returnarea recipientului în magazinele dotate cu puncte de colectare. Simulările economice arată că în 2026, rulajul anual al sistemului ar putea ajunge la 1,1 miliarde de lei. Experiența României și a altor țări arată că în primul an de implementare se reușește recuperarea a doar 50-60% din ambalajele plasate pe piață. Respectiv din suma de 1,1 miliarde lei, doar 734 de milioane de lei ar reveni cetățenilor prin restituirea ambalajelor, iar 395 de milioane de lei ar rămâne operatorilor care administrează sistemul. Până în 2030, rulajul anual ar putea depăși 1,6 miliarde de lei anual.
Dacă în primul an se reușește colectarea a doar 55% din ambalaje, atunci după 5 ani se ajunge la o rată de colectare de 80%, ceea ce înseamnă că, în primii ani, sistemul ar putea genera peste 2 miliarde de lei anual din garanții nerestituite, bani care vor rămâne la gestionarii de sistem.
Veaceslav Ioniță subliniază că acest sistem nu este o afacere clasică, ci un serviciu de utilitate publică administrat de mediul privat, care trebuie reglementat strict prin lege. Printre riscurile identificate se numără un dezechilibrul de putere între actorii care produc poluarea și cei implicați în colectare, lipsa de transparență privind gestionarea banilor proveniți din garanțiile nerestituite, riscul ca ambalajele să ajungă în continuare la gunoi, iar banii să rămână la administratorii sistemului.
„Aceasta nu este doar o problemă de mediu, ci una care trebuie rezolvată prin pârghii economice bine gândite. Dacă rezolvăm problema ecologică, dar creăm una economică, nu am câștigat nimic. Guvernul trebuie să fie actor activ, nu simplu observator. Orice taxă sau obligație impusă agenților economici trebuie discutată public, prin dezbateri transparente, iar modul de administrare a fondurilor colectate trebuie să fie clar și verificabil”, a avertizat economistul.
Veaceslav Ioniță este de părere că implementarea sistemului de depozit pentru ambalaje poate deveni un instrument eficient de protecție a mediului, dar doar dacă este construit pe principii de echitate, responsabilitate și control public.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
IDIS „Viitorul” implementează proiectul internațional EARTH “Every Action Restores The Harmony - Fiecare acțiune restabilește armonia”, în cadrul programului Erasmus+ - Consolidarea capacităților în domeniul tineretului.
Proiectul este implementat în regiunea Parteneriatului Estic (Ucraina, Azerbaidjan, Georgia, Moldova). Prin intermediul acestuia, se urmărește:
Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 24 de luni și își propune să consolideze capacitățile de mediu ale tinerilor și ale ONG-urilor de tineret, în special în zonele rurale și defavorizate, cu un accent puternic pe regiunea Parteneriatului estic.
În cadrul proiectului, este elaborat periodic un buletin informativ, cu contribuția membrilor proiectului. Buletinul cu numărul unu poate fi citit aici:
#EARTHProject #ErasmusPlus #CapacityBuilding #Sustainability #Youth #OfficialLaunch #InternationalPartnership #GreenFuture.
Finanțat de Uniunea Europeană. Părerile și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu-și asumă răspundere pentru acestea.
Anul 2025 a fost cel mai dificil an din ultimele decenii pentru apicultura din Republica Moldova. Anul 2025 a fost marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere de albine. Sunt datele unei analize a expertului în politici economice de la IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță, făcute vineri, 9 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, determinând o înjumătățire a producției apicole. Estimările arată că în 2025 producția de miere a scăzut la aproximativ 2,5 mii de tone, un nivel comparabil cu cel din anul 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. Potrivit expertului, acesta a fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă.
În pofida producției reduse, declară economistul, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii precedenți. Astfel, în 2025 exporturile de miere sunt estimate la 13,8 milioane de dolari, în creștere față de 2024, dar încă sub nivelul maxim atins în 2017. În total, aproximativ 4,5 mii de tone de miere au fost exportate, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele anilor anteriori.
Datele analizei arată că, în paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine din Republica Moldova continuă să crească. Dacă în 2015 existau 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe decât în urmă cu un deceniu. Majoritatea covârșitoare a acestora sunt deținute de gospodăriile populației, fapt ce confirmă interesul constant al moldovenilor pentru investițiile în apicultură, în pofida veniturilor în scădere.
Analiza exporturilor prezentată de către Veaceslav Ioniță relevă faptul că principalele piețe de desfacere pentru mierea moldovenească, în ultimii trei ani, au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile de export rămân sub presiune. După nivelul maxim de 3,8 dolari/kg înregistrat în 2022, prețurile s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind treptat în 2025 până la 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, încă sub nivelurile din anii favorabili.
Potrivit analistului economic, ramura apicolă rămâne extrem de vulnerabilă la fluctuațiile de preț. În 2025, apicultorii au încasat, în termeni reali, doar aproximativ 40% din veniturile obținute pentru un kilogram de miere în anul 2010. Practic, pentru a obține același venit ca acum 15 ani, un apicultor este nevoit să vândă de 2,5 ori mai multă miere.
Consumul intern de miere reflectă, de asemenea, instabilitatea sectorului, mai spune economistul. În 2025, consumul mediu a scăzut la aproximativ 0,4 kg per locuitor, după ce în 2023 ajunsese la 0,7 kg per persoană. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
